Filat a UITAT ce-a promis în CAMPANIE și se ASCUNDE în spatele “partenerilor europeni”. DE CE PLDM ar putea câștiga enorm din urma votului mixt
„Poziția partenerilor noștri europeni față de modificarea Codului Electoral este negativă”, declară recent fostul premier Vladimir Filat, în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul național de radio.
Liberal-democratul la fel consideră că pragul și sistemul electoral trebuie să rămână neschimbate până la alegeri. „Eu cred că este o poziție motivată”, a punctat acesta.
Totodată, Vlad Filat s-a arătat deranjat că membrii Comisiei de la Veneția, aflați în vizită la Chișinău, nu au ținut să aibă întrevederi cu dânsul, în calitate de lider PLDM. Asta deși oficialii europeni au purtat discuții cu colegii săi de partid – liderul fracțiunii parlamentare, Valeriu Streleț, vicepreședinte PLDM, și cu vicespeakerul Liliana Palihovici, vicepreședinte PLDM.
„Eu nu m-am văzut cu cei de la Comisia de la Veneția. Eu nu știu cine a organizat venirea lor aici, dar dacă ei nu s-au întâlnit cu președintele partidului cu cea mai mare reprezentativitate în Parlament, din actul guvernamental… Cel puțin le expuneam direct poziția mea, nu prin intermediul colegilor noștri”, a accentuat Filat.
Promisiuni DEȘARTE
Din Programul de guvernare al PLDM pentru perioada 2009-2013 (link pldm.md)
Formarea Parlamentului pe bază sistemului electoral mixt
PLDM pledează pentru introducerea sistemului electoral mixt, cu alegerea unei jumătăţi de deputaţi pe baza circumscripţiilor uninominale regionale, iar celei de-a doua pe bază de listă cu aplicarea votului preferenţial. Astfel, se va realiza o legătură directă personalizată cu alegătorii – prin vot uninominal, se respectă principiul reprezentării proporţionale (inclusiv a minorităţii) – prin vot în bază de listă, oferind dreptul alegătorului de a interveni în alegerea sa – prin vot preferenţial obligatoriu.
2. Facilitarea revizuirii Constituţiei prin iniţiativă populară directă
A doua componentă a reformei sistemului politic constă în reforma legislaţiei privind iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei. Dreptul de iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei este un drept constituţional, prevăzut în art. 141 al Constituţiei.
Prin acest drept se recunoaşte dreptul cetăţenilor de a participa direct la actul de legiferare.
Constituţia actuală prevede în articolul 141, punct 1, aliniat a: (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de către un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
PLDM propune reducerea la o treime a numărului de unităţi administrative din care trebuie colectate semnăturile, iar numărul necesar de semnături înregistrate într-o unitate administrativă să fie cel puţin 4000. PLDM optează pentru reducerea la 50.000 a numărului de semnături necesare depunerii unei iniţiative populare pentru revizuirea Constituţiei.
3. Adoptarea Legii lustraţiei în vederea îngrădirii accesului la funcţiile publice a persoanelor care au comis ilegalităţi în perioada guvernării comuniste.
PLDM va promova o lege specială prin care se va interzice ocuparea funcţiilor publice persoanelor care în perioada guvernării comuniste de pînă la 1991 şi 2001-2008, deţinînd funcţii publice, au emis sau au executat dispoziţii şi ordine ilegale de pe urma cărora au fost încălcate drepturile cetăţenilor.
Rezultate aşteptate
– Preşedintele ţării va fi ales prin vot direct de către cetăţeni.
– Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt: 51 de deputaţi – pe baza circumscripţiilor uninominale regionale; 50 de deputaţi – pe bază de listă cu aplicarea votului preferenţial.
– Va fi simplificată procedura de revizuire a Constituţiei prin iniţiativă populară: Numărul de semnături necesare depunerii unei iniţiative populare pentru revizuirea Constituţiei va fi redus 50.000. Va fi redus la o treime numărul de unităţi administrative din care trebuie colectate semnăturile;
– Numărul necesar de semnături înregistrate într-o unitate administrativă va fi de cel puţin 4000.
– Va fi adoptată Legea lustraţiei în vederea îngrădirii accesului la funcţiile publice persoanelor care au comis ilegalităţi în perioada guvernării comuniste.
ATENȚIE MAXIMĂ
În anul 2001, în jur 28% din voturile pentru formațiunile care nu au trecut pragul au fost redistribuite proporțional partidelor care au reușit să-l depășească, astfel, deși comuniștii acumulase 50.07% din voturi, s-au "trezit" în parlament cu 71 de mandate. Pentru PCRM au votat atunci 794,808 de persoane din totalul de 2,256,241 de alegători înscriși pe liste.
ÎNTREBARE RETORICĂ PENTRU FOSTUL PREMIER AL RM DEMIS DE PARLAMENT, VLADIMIR FILAT: De ce 35% din cetățenii RM care votează pentru comuniști (794 808) ajung să controleze 71% din Parlament?
DE CE PLDM AR PUTEA CÂȘTIGA ENORM DIN URMA VOTULUI MIXT
1. Dacă 50% din parlamentari sunt aleși direct, ponderea voturilor redistribuite "proporțional" scade la jumătate prin urmare există chiar o reprezentativitate mai bună decât până acum.
2. Dacă pentru a câștiga o circumpscripție ai nevoie de 51% din voturi, iar daca nimeni nu acumulează 51% se face un tur 2 între primii clasați, va căștiga întodeauna candidatul care va avea susținera a unei părți cât mai mari din populația RM.
3. Conform alegeri.md, în alegerile din noiembrie 2010, PLDM a acumulat 506 253 voturi (29,42%), în Soroca spre exemplu PLDM a fost votat de doar 22% din cetățeni. Dacă ar exista sistemul mixt iar PLDM ar nominaliza în circumscripția uninominală Soroca un membru PLDM foarte popular în zonă cu certitudine că asta ar duce și la o creștere a procentului obținut de PLDM pe "lista de partide".
4. Doarece sistemul mixt uninominal implică punctul 2, sunt defavorizate partidele mici cărora le va fi greu să propună candidați care să câștige 51% din primă sau să ajungă pe primele 2 poziții. Ca ipoteză s-ar putea presupune că în multe localități turul 2 va fi între un candidat comunist și unul din partea partidelor pro-europene.
5. În doar câteva "raioane" au reușit comuniștii să obțină peste 50% din voturi și anume: Taraclia, Dubăsari, Ocnița, Găgăuzia, Bălți, Dondușeni, Edineț și Basarabeasca. PLDM a reușit să acumuleze PESTE 25% în următoarele raioane, și deci teoretic ar putea avea un candidat în turul 2 pentru fiecare circumscripție: Hâncesti, Telenesti, Ialoveni, Strășeni, Ștefan Vodă, Orhei, Nisporeni, Călărași, Cantemir, Cimișlia, Criuleni, Cahul, Șoldănești, Anenii Noi, Leova, Sângerei, Chiăinău, Drochia, Rezina, Ungheni, Fălești.
Să moară capra vecinului?
Aparent PLDM consideră că va putea ajunge la putere prin torpilarea propriilor promisiuni de reformare și democratizare a țării și va merge în campanie cu sloganul ne-oficial: "să moară capra vecinului".
TIMPUL.MD
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!