„Est-europenii ar trebui sa inceteze sa se mai comporte ca niste bebelusi si sa inceapa sa-si rezolve singuri problemele, in loc sa mearga de fiecare data la americani pentru a se plange de agresivitatea Rusiei”. (Zbigniew Brzezinski, 17.11.09, Prague Daily Monitor)
Declaratia oficialului american, fost consilier pentru probleme de securitate nationala al presedintelui Jimmy Carter, considerat inca extrem de influent in politica externa a SUA, nu inseamna in niciun caz o invitatie la resemnare adresata europenilor. Dimpotriva. In masura in care devine evident ca pentru SUA interesul pentru zona Pacificului sporeste, iar dosare precum Iranul, Afganistanul sau China vor deveni tot mai importante, actorii europeni si, mai ales, est-europeni vor trebui sa devina tot mai activi in regiunea lor. Va fi nevoie de mai multa coordonare, coerenta si imaginatie. Astfel, invitatia nu e la resemnare, ci la actiune.
Filat vine acasa
Cea mai semnificativa evolutie regionala este redesenarea relatiei Bucuresti-Chisinau si vizita premierului Vlad Filat in Romania. O vizita de succes, consemnata ca atare, si unde diferenta de prestatie a noilor autoritati fata de „regimul Voronin” a fost ca de la cer la pamant. Este remarcabil, in ciuda tensiunilor enorme acumulate in viata publica din Romania, ca toti liderii politici sunt unanimi in a considera relatia cu R. Moldova prioritara si in a indica Bucurestiul ca principalul sustinator al Chisinaului pentru integrarea euroatlantica.
Mai mult, este extrem de semnicativ faptul ca, desi Romania trece si ea printr-o perioada de criza, nu a existat niciun protest sau reactie publica fata de declaratiile autoritatilor de la Bucuresti privind acordarea de ajutoare pentru R. Moldova, cresterea numarului de burse, gratuitatea vizelor, anularea unor taxe pentru studentii basarabeni etc. Consensul din acest punct de vedere este esential si nu a fost indeajuns subliniat. Revenind la vizita propriu-zisa, desi petrecuta in conditii de incertitudine la Bucuresti, aceasta a lansat o serie de semnale si proiecte remarcabile.
In primul rand, cele legate de „limba romana, limba materna” si „revenirea acasa, in Europa” (formula inteligenta a premierului a fost rupta in doua si indelung speculata de presa comunista de la Chisinau). In al doilea rand, Acordul de mic trafic la frontiera si institutiile aferente (Consulate romanesti la Cahul, Balti si, eventual, Ungheni), fara conditionari legate de alte documente politice bilaterale.
In al treilea rand, demersuri pentru asigurarea securitatii energetice a R. Moldova prin interconectarea sistemelor energetice intre R. Moldova si Romania. Presedintii Bancii Europene de Investitii si al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare i-au promis premierului Filat ca cele doua institutii vor cofinanta proiectele ce tin de interconectarea sistemelor energetice si a retelelor de gaze intre R. Moldova si Romania.
Moscova reactioneaza
Presa rusa a scris despre vizita in termeni iritati, iar presa pro-comunista de la Chisinau a tradus judicios mesajul in limba romana. Cea mai dura pozitie vine de la politologul rus Aleksei Martinov, directorul Institutului pentru statele noi de la Moscova, care a reactionat prompt la declaratiile lui Filat, transmitand trei mesaje importante. Primul, ca Rusia nu va cobori in niciun fel stacheta sub cererile din Memorandumul Kozak in ceea ce priveste negocierile pe chestiunea transnistreana.
Al doilea, ca cetatenii rusi din Transnistria raman „patrimoniul” Moscovei: „Doreste [premierul Filat, n.n.] ca Rusia sa-i abandoneze si sa-i uite pe acesti 140.000 de cetateni ai sai? Sau sa permita eliminarea fizica a acestora, prin retragerea trupelor de pace din Transnistria? Sau Putin trebuie sa dea ordin, personal, ca oamenii de afaceri rusi sa-si abandoneze activele din Transnistria in folosul lui Filat si al prietenilor sai?”.
Al treilea mesaj e ca „actuala Putere de la Chisinau nu a fost numita de Moscova, asa ca nu stiu daca ar trebui sa discutam ceva anume cu guvernul marioneta moldovean. Dar, daca exista vreo ratiune, atunci ar fi mai bine sa discutam cu „autorii proiectului”. Si, inainte de toate, Rusia trebuie sa se ingrijeasca in regiune de soarta cetatenilor rusi si de dezvoltarea stabila a Transnistriei, unde acestia locuiesc in principal”.
Am citat in extenso pentru ca fragmentul este extrem de semnificativ. Expertul rus nu spune cine sunt „autorii proiectului”, dar aluzia este stravezie. Martinov nu face decat sa reia acuzatia oficiala lansata la adresa Romaniei de catre presedintele Voronin si soldata cu blocarea totala a relatiei cu Bucurestiul. Doar ca, de data asta, desi trage aceeasi concluzie, expertul rus sugereaza ca masurile ce trebuie luate sunt diferite. Nu blocaj, ci „discutii”. Iar in timpul discutiilor, problema Transnistriei si a cetatenilor rusi de acolo vor fi determinante…
Pozitia exprimata de Martinov este semnificativa. Nu e vorba ca este corecta sau incorecta si ar fi inutil sa amintim ca, despre implicarea Bucurestiului, nu au fost in stare sa aduca probe nici cele mai antiromanesti autoritati de la Chisinau si institutiile lor. E vorba insa de o viziune provocatoare si care arata ca in regiune lucrurile sunt departe de a fi limpezite odata si pentru totdeauna.
Balcanii de Vest revin in atentie. Dar R. Moldova?
Problema R. Moldova va fi resuscitata si pe un alt canal, respectiv revenirea brusca in atentia Europei a Balcanilor de Vest. Si asta nu neaparat din dorinta occidentalilor, ci din cauza unor resurectii de formula imperiala nu doar a Rusiei, ci si a Turciei, state cu o memorie istorica masiva, grea si cu efecte expansioniste. Declaratiile din ultima vreme ale autoritatilor de la Ankara – potrivit carora interesele Turciei in Balcanii de Vest (in special Albania, Kosovo sau Bosnia-Hertegovina) sunt legitime si importante – nu au trecut neobservate. Lobby-ul turc pe langa Statele Unite pentru musulmanii bosnieci este cel putin la fel de intens precum sprijinul diplomatic al rusilor pentru sarbii din Republica Srpska.
Daca adaugam in peisaj vizita presedintelui rus la Belgrad si interesul tot mai consistent al oamenilor de afaceri turci in Albania si Kosovo, vom avea un tablou mai complet. Implicarea in Balcanii de Vest a Rusiei si Turciei, sub forma unui parteneriat strategic informal, in conditiile unei Ankare tot mai alienate fata de Europa, nu poate decat sa starneasca ingrijorare in marile capitale europene.
Nu intamplator, cancelarul german Angela Merkel s-a aratat extrem de deschisa fata de Serbia, declarand recent ca aceasta a indeplinit preconditiile necesare pentru un Acord de Asociere cu UE. Concomitent, ministrii de Externe ai UE au declarat sprijin pentru candidatura oficiala a Albaniei la UE. Reactia europenilor este necesara, chiar obligatorie in conditiile implicarii geo-economice a unor state de formula Turciei sau Rusiei intr-o zona de frontiera euroatlantica si pestrita etnic si religios.
Concluzia este urmatoarea: „Balcanii de Vest” sunt un proiect geopolitic ce revine pe agenda. Una dintre initiativele romanesti de ieri a fost plasarea Chisinaului in acelasi pachet. Resurectia relatiei bilaterale Bucuresti-Chisinau va trebui sa aiba astazi inclusiv aceasta miza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
