Actualitate

Financial Times critică R. Moldova: Chișinăul a cedat în fața Gazprom

Devenită oficial o țară candidată la UE, Moldova se uită într-un abis de gheață, deoarece se teme că Gazprom ar putea închide din nou robinetele luna viitoare. Vom analiza de ce va avea nevoie vecinul estic al blocului comunitar pentru a trece iarna și de ce experiența de anul trecut, când UE nu a acordat asistență suficientă, nu ar trebui să se repete.

La Strasbourg, este ziua de prezentare a stării Uniunii, iar Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a adus ultimele modificări la propunerile privind energia. Vă prezentăm ultimele noutăți cu privire la proiectele de propuneri (și la ceea ce acestea au omis).

Un vecin la nevoie

În timp ce guvernele UE se ceartă despre cum, de ce și chiar dacă pot impune un plafon al prețului la gaze, ar putea dori să se gândească la vecinul Moldovei, scrie Henry Foy din Londra.

Candidatul la aderarea la UE, înghesuit în mod precar între România și Ucraina devastată de război, estimează că va avea nevoie de livrări de criză de la UE de până la 300 milioane de metri cubi de gaz pentru a trece iarna, potrivit unui document trimis miniștrilor UE din domeniul energiei și văzut de Europe Express.

Accesul la capacitățile de stocare și de interconectare ale UE va fi esențial pentru a face față frigului, se arată în document, adăugând că va avea nevoie de 750 de milioane de euro în plus pentru a-i sprijini pe cei mai săraci dintre locuitorii săi – o cifră care este aproximativ echivalentă cu 7% din produsul intern brut al țării.

Deși reprezintă o proporție infimă din nevoile totale ale UE – și din capacitățile actuale – cererea de gaz a Republicii Moldova subliniază cât de vulnerabile sunt multe state în această iarnă și cât de dificil ar putea fi să se împartă cantitatea limitată stocată în cazul în care Rusia va închide într-adevăr toate robinetele la un moment dat, de acum până la primăvară.

Moldova, care se bazează pe Rusia pentru toate nevoile sale de gaz, a avut nevoie de sprijinul UE iarna trecută, când Gazprom a redus livrările cu mai mult de o treime în încercarea de a forța guvernul său să renunțe la politicile sale pro-occidentale. Aceasta spune că se așteaptă ca Rusia să reia “întreruperea” livrărilor sale de gaze de la sfârșitul lunii octombrie.

Financial Times: Chișinăul a cedat în fața GAZPROM

După un răspuns timid din partea UE anul trecut, Chișinăul a cedat în fața cererilor Gazprom și a semnat un contract pe cinci ani în schimbul unor concesii privind faptul că nu se va grăbi să își alinieze legislația la cea a UE. Însă, având în vedere climatul actual, nu este clar cât timp va continua Rusia să își onoreze contractul.

Având în vedere că contractul cu Gazprom este unul cu preț variabil, Chișinăul plătește deja luna aceasta pentru gazul său de aproape patru ori mai mult decât în septembrie anul trecut, iar inflația se apropie de 35 %.

Moldova dorește să participe la Platforma comună de achiziționare a energiei a UE, dar, după cum a recunoscut miniștrilor energiei din blocul comunitar în document, “pur și simplu nu își poate permite să plătească prețurile de pe piața UE“.

Un memento care amintește Bruxelles-ului că, în timp ce își calculează planurile pentru a trece peste iarnă, trebuie să se gândească și la alții care au nevoie de sprijin. 

Modificări de ultimă oră

După o serie de proiecte de documente și după o reuniune a miniștrilor UE din domeniul energiei, au fost aduse câteva modificări esențiale la planul de salvare a Comisiei Europene pentru criza energetică, scrie Alice Hancock de la Strasbourg.

Planul va fi prezentat astăzi la Strasbourg de către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii – și iată câteva elemente de reținut din ultimul proiect văzut de Europe Express:

Un plafon pentru veniturile generatorilor de energie electrică care nu folosesc gaze naturale va fi probabil stabilit la sau aproape de 180 EUR/MWh, mai puțin de jumătate din prețul actual al pieței pentru energie electrică, dar totuși mult mai mare decât plăteau consumatorii anul trecut. O schimbare față de proiectele anterioare este că Bruxelles-ul dorește să extindă plafonul dincolo de piețele spot și să îl aplice contractelor futures și contractelor de achiziție de energie, contracte de energie pe termen lung utilizate în general pentru sursele regenerabile. Acest lucru împiedică companiile să treacă pur și simplu la contracte mai lungi pentru a evita plafonul (și generează mai multe venituri), dar se va dovedi dificil din punct de vedere juridic dacă va fi nevoie să se rupă contractele pentru a aplica noile norme.

O “contribuție de solidaritate” va fi aplicată profiturilor marilor companii de gaze și petrol care depășesc cu mai mult de o cincime profiturile lor medii între 2019 și 2021, la o rată de 33 %. Acest lucru este pentru a se asigura că energia regenerabilă nu este văzută ca fiind vizată în mod nedrept de aceste taxe.

Va fi inclusă, de asemenea, o reducere obligatorie de 5 % a cererii de energie electrică în cele 10 % din cele mai aglomerate ore de vârf, dar statele membre vor fi libere să aleagă modul în care este atins acest obiectiv.

Cea mai notabilă absență este cea a unui plafon pentru prețul gazelor naturale. Dezacordul dintre statele membre la reuniunea de vinerea trecută a miniștrilor energiei cu privire la modul în care va fi aplicat și la ce anume va fi aplicat – gaz rusesc, gaz prin conducte sau toate importurile, inclusiv gazul natural lichefiat – a lăsat propunerea în frig pentru moment.

Chiar dacă au fost stabilite cifrele, capitalele care au pus deja în aplicare măsuri precum impozitele excepționale pentru a atenua criza vor putea, în mare parte, să își păstreze sistemele actuale intacte. Unii reprezentanți ai industriei au afirmat că acest lucru ar putea duce la o serie de măsuri disparate pe care Comisia urmărea să le prevină prin existența unui plan la nivelul UE. Alții, cum ar fi organismul industriei siderurgice, au declarat pur și simplu că planul este prea vag.

Sursa: FT, traducerea TIMPUL

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Adrian Popa

Adrian Popa a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *