La 120 kilometri de Chișinău, în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia, se află satul Tomai, o comună unde majoritatea localnicilor, 95 la sută, sunt de etnie găgăuză. Mândria satului este vinăria „Tomai-Vinex”, o întreprindere modernă și de succes în ramură vinicolă a Găgăuziei, afirmă locuitorii, unde lucrează în jur de 120 de săteni. Totuși, în timp ce în perioada sovietică satul se mândrea grozav cu mai multe fabrici de tutun, dar și de conserve, în prezent, vinăria este singura carte de vizită a Tomaiului.

La intrare în sat, întâlnim două bătrânele, dintre care una era cu nepoțelul, și ne spune deschis, că, pe timpuri, se trăia bine, însă acum, din cauză că nu găsesc de muncă în țară, băieții ei își câștigă banul în Rusia. „Toți tinerii au plecat din sat. Supraviețuim din pensii și din banii veniți de peste hotare”, spune Claudia Ivanovna, o bătrânică de 70 de ani. Alături de ea, o altă bătrânică spune că pensia ei de 800 de lei abia îi ajunge să-și achite facturile și să-și mai cumpere câte ceva de mâncare. În rest, e ajutată de copii, care, la fel, sunt plecați la muncă în țări străine.

„Femeile lucrează în Turcia, bărbații – la Moscova”

Fostul primar al satului Tomai, Dimitri Stamat, care era în centrul orașului și dornic de a vorbi despre problemele satului, confirmă faptul că Tomai pustiește de la zi la zi și că mai bine nu va fi, mai ales dacă țara se apropie de Uniunea Europeană. „Anii trecuți, în Tomai erau în jur 1400 de copii, iar acum sunt doar 372. Au fost șase grădinițe, în prezent este doar una. Școala și grădinița rămân goale. Nu sunt tineri, toți pleacă. Femeile lucrează în Turcia, iar bărbații – la Moscova”, susține Dimitri Stamat.

Pe Galina am întâlnit-o la o altă margine de drum. Vindea hăinuțe pentru copii pe treptele unei case părăsite. Și, deși afacerea nu merge prea bine, pentru că oamenii nu au bani de haine, spune ea, e de părere că Estul îi va scăpa de sărăcie. „Am lucrat zece ani în Turcia, dar m-am întors în țară, din păcate. Deși mi-aș fi dorit să rămân acolo, pentru că e mai bine, soțul nu m-a lăsat”, spune femeia. Se gândește cu teroare în cazul în care țara noastră se va apropia de Uniunea Europeană, pentru că altminteri se va scumpi gazul și electricitatea. „Cu Rusia era bine și cred că nici oamenii din Chișinău nu vor în UE”, afirmă cu tărie Galina.

„De ce Europa închide ochii la toate fărădelegile din țara noastră?”

Fostul primar al satului este cert convins și el că Uniunea Vamală le va oferi condiții de viață mai bune decât sunt acum. „Noi, găgăuzii, suntem mai apropiați de Rusia atât din punct de vedere economic, cât și cultural, motiv pentru care copiii învață în limba rusă la școală. Chiar dacă ne vom integra în UE, noi suntem departe de cultura europeană, pentru că suntem altfel. Vom fi oameni de-al doilea sort acolo”, mărturisește Dimitri Stamat.

Potrivit lui, Uniunea Europeană nu e sinonim cu democrație. „UE oferă credite pentru dezvoltarea țării, dar tot copiii și nepoții noștri vor rambursa aceste credite. De asemenea, ceea ce se întâmplă în R. Moldova ne arată că noi încă nu avem democrație. Procuratura și alte instituții de drept sunt cumpărate și fie că sunt ale unui partid, fie ale altuia. Despre ce democrație vorbim? De ce Europa închide ochii la toate fărădelegile din țara noastră? Nu cred că în UE ne va fi mai bine. Dacă intrăm în UE, cu economia noastră, vom fi robii lor”, spune cu încredere Dimitri.

Drept dovadă, fostul primar amintește de referendumul de acum două luni, la care circa 97 la sută din localnici din UTA Găgăuzia au votat pentru Uniunea Vamală. Atingând subiectul crizei din Ucraina și anexarea Crimeii la Rusia, Dimitri Stamat a fost la fel de tranșant în declarații, fiind aprobat la unison de alți trei bărbați din jurul lui. „Am o atitudine foarte negativă față de Parlamentul Ucrainei și de oamenii de pe Euromaidan. Europa și SUA s-au înșelat în privința ucrainenilor, iar Putin a făcut ceea ce trebuia”, a menționat bărbatul.

De altfel, ceilalți bărbați din jurul lui au ținut să-l completeze, spunând că Putin este obligat să protejeze statutul Transnistriei, pentru că sunt la graniță cu Vestul. „În condițiile în care NATO se apropie de Rusia, apreciem că armata rusească este acolo pentru a o apăra”, afirmă aceștia. Mai mult, un alt motiv pentru care localnicii au încredere în Rusia este că, recent, o delegație a Federației Ruse a promis că vor fi acordate 300 de locuri de studii pentru copiii din Găgăuzia.

„Vorbiți, vă rog, în limba rusă”

La intrarea în Liceul Teoretic din satul Tomai, am dat de primele cuvinte scrise în limba română, pe un afiș, și anume: „Instituția se încălzește cu energie din biomasă, datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană”. Însă, drapelul UE a contrastat puternic cu atitudinea nu tocmai europeană a directoarei liceului, care nu a dorit să vorbească cu noi, motivând că, anterior, a avut probleme cu jurnaliștii. „Vorbiți, vă rog, în limba rusă și arătați-mi hârtia care vă oferă permisiunea să intrați în liceu”, ne-a spus directoarea liceului. Totuși, am reușit să vorbim cu profesoara care predă limba și literatura română în liceul din s. Tomai, singura persoană, de altfel, cu care am putut vorbi românește, Valentina Hristeva. Lucrează în calitate de profesoară de mai mult de șapte ani, după ce a absolvit Facultatea de Economie la Iași. „La Chișinău nu mi-am găsit un loc de muncă, m-am căsătorit și activez în liceu de mai mulți ani”, afirmă Valentina.

Întrebată de ce elevii învață în rusă, și nu în găgăuză, ea a menționat că așa a fost dintotdeauna. „Ba dimpotrivă, acum se învață mai bine și mai intens limba română. Mi-a aduc aminte că eu am învățat-o foarte superficial”, precizează ea. Însă, deși Valentina susține că toți copiii învață româna, odată ce au fost întrebați ceva românește, copiii ne-au spus, în rusă, că nu ne înțeleg. „S-au obișnuit să învețe în limba rusă, pentru că, ulterior, merg să studieze și să lucreze peste hotare, preponderent în Rusia”, mărturisește profesoara.

Drept urmare, Valentina Hristeva susține că singurele împrejurări în care poate vorbi româna este fie cu celelalte patru profesoare de limba și literatura română din liceu, fie la cursurile de masterat, unde vin profesori din Galați ca să le predea. „Aici, în satul Tomai, cei mai în vârstă vorbesc în găgăuză și poate chiar nici nu știu limba rusă. Cei mai tineri, însă, știu și rusa, întrucât învață în rusă, în găgăuză, în engleză și în română”, încearcă să ne convingă tânăra profesoară de limba și literatura română din Liceul Teoretic din s. Tomai.