Carte

(Gramatică) Ordinea cuvintelor şi ordonarea ideilor

În unele limbi topica este mai liberă, în altele mai puţin liberă, în special pentru anumite părţi de propoziţie. În limba română ordinea cea mai obişnuită este subiect-predicat-complement, de exemplu, „Copilul mănâncă un măr”, iar toate celelalte caracteristici vor sta în postpoziţie, adică după părţile de propoziţie, de exemplu, „Copilul grăbit mănâncă repede un măr roşu”. Atributele ce însoţesc substantivele stau, de regulă, după acestea, astfel că în mod curent se spune „carte interesantă”, „trandafiri roşii”, „fratele meu”, „soţul său” etc. În comunicarea curentă inversia în asemenea cazuri nu este posibilă, pentru că în limba română nu se spune „al meu soţ mi-a adus un buchet de roşii trandafiri”. Schimbarea de topică poate fi făcută doar cu anumite intenţii stilistice şi poate apărea în poezii, în diverse texte artistice.

Or, sub influenţa limbii ruse, unde în enunţurile de acest tip ordinea cuvintelor este exact inversă (rus.красные розы-rom.trandafiri roşii), cei care scriu etalează uneori o topică incorectă, artificială. Un text scris (sau probabil tradus) în limba română cu o topică rusească arată astfel: „Tot mai des femeile deştepte se confruntă cu o mare problemă şi anume: sunt nemulţumite de ai săi bărbaţi, iubiţi sau, în general, de partea masculină. În schimb, femeile înţelepte gândesc deopotrivă: că femeia care se plânge de al său bărbat n-o face decât din motivul că nu este cu nimic mai bună ca el” (UNIMEDIA). În mod normal, în română se spune „sunt nemulţumite de bărbaţii lor” (nu săi!, pentru că acordul se face cu „femeile”, la plural), „femeia care se plânge de bărbatul său”. În plus, deopotrivă a fost confundat cu dimpotrivă, iar „partea masculină” este o găselniţă autohtonă din seria „parte bărbătească şi parte femeiască”, ce nu se încadrează în normele limbii literare.

Şi mai grave sunt urmările în cazul când propoziţia atributivă dintr-o frază este plasată incorect faţă de substantivul la care se referă. Spicuim din aceeaşi sursă: „Preşedintele rus, Vladimir Putin, care a efectuat, luni, o vizită în Egipt, i-a oferit omologului său egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, o armă Kalaşnikov, cu care a mers la Opera din Cairo”. Din ceea ce s-a scris, ar trebui să înţelegem că oficialul egiptean a mers cu această armă Kalaşnikov la operă, lucru de-a dreptul incredibil. De fapt, sursa de referinţă utilizează o altă topică: „Preşedintele rus, Vladimir Putin, care efectuează o vizită în Egipt, i-a oferit o armă Kalaşnikov omologului său egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, cu care a mers la Opera din Cairo” – aici subordonata este plasată lângă numele oficialului, ceea ce înlătură echivocul.

O altă mostră: „Dorin Chirtoacă, anunțase că renunță la mandat pentru funcția de primar al capitalei, candidând și pentru al treilea mandat”. Ne putem doar întreba ce face în realitate cel care renunţă la mandat, candidând pentru mandat? Poate ştiu cei ce administrează portalul.

Irina Condrea,
conf. univ.,
doctor în filologie, USM


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.