Roş Haşana cade exact în a 162-a zi după prima din zilele Paştelui Evreiesc. În corespondentul calendarului gregorian, sărbătoarea nu poate cădea mai devreme de 5 septembrie, însă începând din anul 2089, Roş Haşana nu va mai putea cădea mai devreme de 6 septembrie şi nici mai târziu de 5 octombrie. De asemenea, confom calendarului ebraic Roş Haşana nu poate cădea niciodată joia, vinerea sau duminica.
Anul Nou la evrei marchează naşterea primul om, Adam, pe 7 octombrie în anul 3761 î.C. Sărbătoarea reprezintă un moment de reevaluare a vieţii, atât din punct de vedere etic cât şi religios, de rugăciune către Dumnezeu pentru iertarea faptelor rele din trecut şi pentru schimbare în bine, în Anul Nou.
În Torah, cartea sfântă a evreilor, se face referire la această zi care este numită „ziua sunetului (sau a cântării) din Șofar” – Yom Terua, iar literatura rabinică şi sinagogală descriu Roş Haşana ca fiind Ziua Judecăţii – Yom Hadin sau Ziua Amintirii – Yom Hazikkaron.
În prima zi de Roş Haşana, între diferitele feluri de mâncare servite cu această ocazie, în mod nelipsit şi constant trebuie să se mănânce o parte oarecare din capul animalului sacrificat, menită să simbolizeze „capul anului”. De obicei se mai aduce la masă şi o pâine rotundă – halá, simbolul timpului circular. La cina celei de-a doua seri sunt prezente fructe cât mai multe şi mai diverse, a căror gustare e precedată de binecuvântarea numită „şeheheyanu”, care se rosteşte înainte de a gusta ceva în noul an. Un alt obicei de Anul Nou este ca evreii să meargă la o apă şi să îşi arunce în mod simbolic păcatele – tashlih – prin aruncarea unor obiecte în apă.
sursa: rador.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
