În căutarea egalității

Este și cazul unei părți considerabile din societatea noastră – oamenii cu orientare sexuală netradițională (membrii comunității LGBT). „Potrivit cercetărilor internaționale, în toate țările, din toate timpurile, numărul de persoane care se nasc homosexuale este în jur de 5-10%”, susține Angela Frolov, coordonatorul de programe de la Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”. Experții susțin că numărul oficial nu diferă în funcție de țară, ci de toleranța de care dă dovadă comunitatea. „Fie că vorbim despre o țară unde drepturile acestei comunități sunt protejate sau despre țări unde homosexualii pot fi pedepsiți cu moartea, cum ar fi Iran sau Arabia Saudită, procentul de facto este același. Dacă societatea este homofobă, aceste persoane trăiesc ascunse, de aceea se crede că numărul persoanelor homosexuale este mai mare într-o societate tolerantă. Ei nu sunt mai mulți, ei sunt mai vizibili”, explică femeia.

În urma unei simple operații aritmetice, putem estima că peste 250 de mii de persoane membri ai comunității LGBT (gay, lesbiene, bisexuale sau transgenderi) locuiesc în Republica Moldova. „Oamenii cu o altă orientare sexuală se nasc așa, nu e o boală”, explică Cristina Pereteatcu, directorul executiv al organizației internaționale Amnesty Moldova. Potrivit expertului în drepturile omului, oamenii care îi discriminează – nu-i cunosc, ceea ce generează frică și neacceptare. Mai mult, „orientarea sexuală nu poate fi educată”, afirmă Angela Frolov. A fi homosexual și, implicit, a fi atras de persoane de același sex nu este o alegere.

În baza unui sondaj realizat în 2014 de către Institutul de Politici Publice, minoritățile sexuale se află printre cele mai discriminate categorii de persoane. Pe 16 iulie curent, asociația Promo-LEX a lansat raportul „Drepturile Omului în Moldova – Retrospectiva anului 2014”, elaborat de 15 experți din opt organizații neguvernamentale. La capitolul respectarea, protecţia şi asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, experții au apreciat situaţia generală din Republica Moldova cu 5,64 puncte din 10. Această notă indică asupra faptului că situaţia este sub limita nivelului satisfăcător, cu multe încălcări înregistrate, care afectează un număr considerabil de persoane. Dintre cele opt temeiuri de discriminare prezente în chestionar, cel mai scăzut punctaj s-a înregistrat în privinţa discriminării pe motive de orientare sexuală, cu 3,54 puncte din 10. „În societatea noastră, de cele mai multe ori, homosexualii sunt ascunși. Este foarte greu să fii gay într-un oraș mic sau într-un sat”, afirmă Angela Frolov. Centrul de informații „Genderdoc-M” ajută comunitatea LGBT din Moldova prin consultații juridice și psihologice, organizează traininguri de informare și promovează egalitatea de șanse. „Transnistria, regiunile proruse ale Moldovei sunt homofobe și asta deoarece urmăresc mass-media rusești”, susține coordonatoarea.

(In)egalitatea de șanse

Având aceleași nevoi și aspirații, persoanele homosexuale ajung să întemeieze familii. Însăși Angela Frolov și-a cunoscut partenera patru ani în urmă și, împreună, au creat o familie. „Este o familie obișnuită, una fericită, cu aceleași griji pe care le are orice alt cuplu. Nu este nicio diferență. Avem o cățelușă pe care o plimbăm pe rând dimineața. Mergem împreună la cumpărături, gătim și facem curățenie”, povestește Angela. „Deși pun bazele unor familii, persoanele homosexuale nu sunt protejate de stat. Statul nu consideră aceste comuniuni drept familii”, continuă coordonatoarea. Interzicerea căsătoriilor pentru persoanele de același sex îngreunează viața multor cupluri homosexuale. „Dreptul de a fi numit soț sau soție îți dă posibilitatea să decizi pentru partenerul tău dacă acesta se află în comă, să mergi în secția de reanimare în vizită. Nu ne gândim la aceste drepturi decât atunci când ne sunt lezate”, explică femeia. Nefiind în mod legal o familie, cuplurile homosexuale nu pot lua un credit sau cumpăra împreună un apartament. „Tot timpul trebuie să ne gândim „ce se întâmplă dacă uneia dintre noi i se întâmplă ceva…”, cealaltă ar trebui să-și păstreze drepturile”, conchide Angela.

Orfanii cu părinți vii

Angela Frolov este mama biologică a unui băiat major. „Feciorul meu este heterosexual, deși este crescut de un cuplu homosexual. Observ la el o singură diferență – este deschis spre diversitate. Băiatul meu nu va judeca niciodată un grup de persoane, el vede lumea în toate culorile. Nu e îndoctrinat, turmentat de stereotipuri și prejudecăți”, povestește Angela Frolov. Potrivit coordonatoarei, cuplurile homosexuale din Republica Moldova își doresc copii. Din păcate, puțini dintre ei recurg la adopție. „La fel ca cele heterosexuale, perechile din această comunitate își doresc copilul lor. Îmi pare rău că adopția nu este o tendință în țara noastră, ar face fericiți mulți copii dornici de atenție și grijă”, spune Angela. Și în acest caz, inexistența unui certificat de căsătorie ridică bariere în calea familiei. „Dacă într-o familie homosexuală părintele biologic moare, atunci copilul intră sub tutela rudelor sau este repartizat unui orfelinat. Cel de-al doilea partener nu poate înfia acest copil. Pentru a adopta, părinții trebuie să fie căsătoriți. Al doilea părinte nu are nici un drept asupra copilului pe care l-a crescut și-l iubește. Copilul pleacă la orfelinat, având un părinte viu”, concluzionează Angela. În România și Republica Moldova, adopția din partea cuplurilor de același sex nu este permisă, însă pe plan mondial există alte jurisdicții care permit acest lucru. Adopția din partea cuplurilor de același sex este legală în Belgia, Islanda, Regatul Unit, Suedia și Spania. În Danemarca, Franța, Germania și Norvegia, o persoană într-o uniune civilă poate adopta copilul natural al partenerului său de același sex.

Este important ca, în Republica Moldova, egalitatea de șanse să treacă dincolo de legi și declarații. Ea trebuie să fie asigurată în fiecare zi pentru bunăstarea și echilibrul nostru ca societate. În țările în care drepturile omului sunt cu adevărat respectate, persoanele homosexuale sunt, înainte de toate, oameni, iar oamenii nu trebuie priviți din prisma orientării lor sexuale. „Mulți asociază homosexualitatea cu termenul – „sex”. Este o mare neînțelegere. Homosexualitatea nu este doar o formă de sexualitate. Ea trebuie înțeleasă ca o formă de umanitate”, susține sociologul Petru Negură. Specialistul crede că „o societate în care există categorii de persoane pașnice și discriminate ca atare este o societate în conflict cu ea însăși”.

Cristina Pereteatcu, de la Amnesty Moldova, este convinsă că statul trebuie să joace un rol decisiv în ajutarea acestei comunități. „În primul rând, statul trebuie să fie laic și să accepte aceste persoane. Dacă ministerele, politicienii ar porni o amplă campanie de informare, atunci atitudinea oamenilor s-ar înclina spre înțelegere”, conchide Cristina Pereteatcu. Din frica de a pierde din popularitate, politicienii refuză să susțină deschis această felie invizibilă a societății. Între timp, mii de membri ai comunității LGBT întâmpină zilnic probleme de acceptare, de integrare, probleme de viață.