Naşterea Domnului este vestită în noaptea de 6 spre 7 ianuarie, de către cete de colindători care umblă din casă în casă. Colindul este una dintre cele mai vechi tradiţii, care se mai respectă şi astăzi. Pe teritoriul Moldovei, potrivit cercetătorilor din domeniu, sunt peste 300 de subiecte de colinde. Pentru zona de sud este specific bolindeţil, pentru zona de centru – colindul, iar la nord – malanca.
Tradiţia spune că în noaptea de Crăciun se deschid Porţile Cerului, iar cel care este credincios cu adevărat poate auzi îngerii. Mai există credinţa că în ajunul şi în ziua de Crăciun păsările şi animalele trebuie hrănite pe săturate ca pe parcursul întregului an să fie sănătoase şi ca să dea mai multe ouă, lapte și lână. Din cele mai vechi timpuri, gospodinele în ajunul Crăciunului din primul aluat coceau Crăciunei. Aceste copturi au formă de cifra 8 neîncheiată în partea de jos, cu braţele lăsate în jos. Crăciunelul se ţine la icoană până la ieşirea plugurilor. Din el mănâncă plugarul şi numaidecât sunt hrănite şi animalele.
De-a lungul timpului s-au format mai multe tradiţiile şi obiceiurile populare, nu toate cu substrat creștin. Conform unor credinţe, pe masa de Crăciun trebuie să fie 12 feluri de bucate, ceea ce simbolizează, pe de o parte, cele 12 luni ale anului, dar şi apostolii care l-au urmat pe Iisus Hristos, 12 la număr. La Crăciun nu există casă de gospodar fără bucate din carne, mâncarea de păsare, răcitura.
Preoții spun că sărbătoarea Naşterii Domnului trebuie întâmpinată la biserică. În unele biserici liturghia se face noaptea, ca de Paşti, iar în altele dimineaţa. În ajun, dar şi în ziua când se aduce aminte de Naşterea Mântuitorului de către Fecioara Maria şi de aducerea primelor daruri de către magi şi închinarea lor, în biserici se oficiază o rânduială de slujbe mai deosebite. Enoriaşii sunt îndemnaţi să asiste la slujbe, pentru că această sărbătoare este un prilej de apropiere faţă de Dumnezeu.
Cu un mesaj pentru creștini a venit în ajunul Crăciunului Înaltpreasfinţitul Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldovei, care i-a îndemnat pe toți drept-măritorii credincioși din țară şi din afara hotarelor să lupte pentru păstrarea credințelor. „În zilele noastre, care trăim parcă atât de departe față de persecuțiile primelor veacuri, când s-ar părea că a trecut valul prigoanei ce s-a înălțat prin revoluția ateismului secolului trecut, totuși se duce încă o mare luptă împotriva credinței”, menționează ÎPS Vladimir, citat de IPN.
Înaltpreasfinţitul i-a îndemnat pe credincioși să păstreze credința în Hristos Dumnezeu-Pruncul, să îndrăznească întru El, să nu se teamă de nimic și nimeni, să se împărtășească din Potirul Domnului și să-L primească astfel pe Hristos în peșterile calde ale sufletelor lor pentru a fi vii prin El.
A doua zi de Crăciun, pe 8 ianuarie, este prăznuit Soborul Născătoarei de Dumnezeu. Iar pe 9 ianuarie se pomeneşte Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan.
