Calchierile din rusă, greşelile de topică sau ortografie, rusismele scrise cu litere latine uneori dau naştere unor adevărate „perle” lingvistice care-ţi stârnesc râsul: „Lengerie pentru femei din Belorusia”, „Pălării pentru bărbaţi din paie”, „Santehnică”, „Efectuăm lucrări: clădit, cicaturcă, ghipsi carton, vagoncă, steşcă…”, „axesuare” etc. Chiar dacă legislaţia obligă agenţii economici să consulte lingviştii înainte de a instala reclame pe un panou publicitar, sau înainte de a-şi înregistra marca comercială, asta nu împiedică multiplicarea greşelilor prin oraş. Potrivit specialiştilor de la Centrul Naţional de Terminologie (CNT), mulţi clienţi se adresează la Centru abia după ce panourile au fost instalate şi, chiar dacă au fost depistate greşeli gramaticale, aceştia, din motive financiare, preferă să le lase neschimbate.
Orice cuvânt scris anapoda poate deveni… brand
„CNT consultă Camera de Înregistrări la capitolul denumiri de firme. Agentul economic nu este obligat de lege să se adreseze la CNT când înregistrează firma, ci numai dacă vrea să modifice denumirea. Problema este alta: chiar dacă noi verificăm corectitudinea denumirilor firmelor înregistrate, antreprenorul este în măsură să-şi numească localul sau produsul oricum doreşte, fie chiar greşit scris. Dacă agentul a înregistrat această denumire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), practic, noi nu mai putem face nimic”, se arată indignată Inga Druţă, directoarea CNT. Ea acuză AGEPI-ul că permite înregistrarea unor mărci certate cu norma lingvistică. „Apar denumiri şi în engleză, şi în rusă, italiană, sau chiar cuvinte schimonosite, pentru că nimeni nu se interesează în ce limbă este respectivul termen. Ei chiar încuviinţează cuvintele cât mai deocheate, considerându-le mai atractive”, declară directoarea CNT.
Pe de altă parte, specialiştii de la AGEPI resping acuzaţiile, subliniind că legislaţia permite să fie înregistrat în calitate de marcă orice semn, indiferent de ce spune norma lingvistică. „Oricine poate să depună la înregistrare o marcă formată din patru consoane, un cuvânt inexistent, format artificial. Legea nu interzice înregistrarea în calitate de marcă a unor litere aleatorii care împreună nu au un sens concret, important e să deosebească produsele unui producător de ale altui producător”, a menţionat Simion Liviţchi, şeful Departamentului mărci, AGEPI.
Peste 95% din mărci au denumiri în limbi străine
Potrivit datelor AGEPI, din totalul de peste cinci mii de mărci, înregistrate anul trecut (apropo, din acestea doar 1500 sunt naţionale), peste 95% au denumiri în orice altă limbă decât româna. Tendinţa se menţine şi anul curent, astfel că în primele şase luni ale anului 2011 din 54 de mărci înregistrate, doar 11 mărci sunt naţionale şi numai trei au denumiri româneşti. Inga Druţă se arată îngrijorată de această situaţie, subliniind că în ultimul timp a crescut considerabil ponderea denumirilor englezeşti şi a celor ruseşti, de cele mai dese ori scrise cu litere latine. „Dacă este vorba de vreo firmă de produse alcoolice, de exemplu, o vodkă, agenţii economici preferă să-i dea denumire rusească. Ei motivează alegerea prin faptul că vor să exporte pe piaţa rusă. Dacă e vorba de localuri, magazine, aici este preferată engleza. Saloanele de frumuseţe de asemenea preferă utilizarea denumirilor englezeşti. Depinde de segmentul de piaţă la care se orientează agentul economic”, a menţionat Inga Druţă. Potrivit ei, în ultimul timp ponderea denumirilor ortografiate în limba rusă a scăzut.
Încălcări ale legislaţiei lingvistice
Conform raportului pentru anul 2010 al Direcţiei social-umanitare din cadrul Primăriei Chişinău, pe parcursul anului au fost întreprinse controale în centrele comerciale privind respectarea legislaţiei lingvistice în domeniul comerţului, alimentaţiei publice şi prestării serviciilor în municipiul Chişinău. În urma controalelor, au fost depistate mai multe încălcări ale Regulamentului de funcţionare a agenţilor economici, cât şi încălcarea în mod flagrant a art. 29 al Legii cu privire la funcţionarea limbilor. Cele mai multe încălcări au fost depistate la efectuarea (plasarea) textelor de publicitate, precum şi la informarea consumatorului (denumiri de mărfuri, marcă comercială, instrucţiuni referitoare la mărfuri, servicii), ultima fiind şi o încălcare a Legii cu privire la protecţia consumatorului.
Paradoxal, referitor la respectarea prevederilor privind realizarea dreptului cetăţenilor de a alege limba de comunicare verbală şi scrisă în relaţiile cu autorităţile publice locale, de a prezenta şi a primi documentele în limba de stat sau/şi în limba rusă; respectarea cerinţei privind cunoaşterea limbii de stat şi limbii ruse de către funcţionari care vin în contact cu cetăţenii, în raport se spune că toate aceste stipulări, în mare parte, sunt respectate, problemele fiind depăşite în perioada de până la 1995.
LEGEA nr. 3465 din 01.09.1989
Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova
Articolul 29. Textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective – în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă.
Denumirile mărfurilor şi ale produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile fabricate în republică, precum şi orice alte informaţii vizuale prezentate populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în limba rusă.
