Așadar, societatea moldovenească poate fi considerată deja îmbătrânită din punct de vedere demografic.
La nivel mondial, conform previziunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), proporţia vârstnicilor în ansamblul populaţiei se va majora cu 17 la sută în 2020 şi va ajunge până la 30 la sută în 2050, iar acest indicator va fi atins şi de Republica Moldova. „Numărul persoanelor în vârstă va fi de două ori mai mare decât numărul copiilor în țările dezvoltate. În același timp, numărul persoanelor în vârstă din țările în curs de dezvoltare se va dubla. Această tendință va avea un impact profund asupra țărilor și oamenilor”, se arată într-un comunicat al Națiunilor Unite, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor în Etate.
Procesul de îmbătrânire al populaţiei, mai avansat în mediul rural
În ceea ce privește țara noastră, în funcţie de vârstă, s-a stabilit că fiecare a treia persoană are vârsta cuprinsă între 60-64 ani, iar circa 14 la sută sunt persoanele care au împlinit vârsta de 80 ani. Anul trecut, coeficientul de îmbătrânire al populaţiei s-a mărit comparativ cu anul 2011 cu 0,5 puncte procentuale, constituind aproximativ 15 la sută. De altfel, procesul de îmbătrânire al populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 ani reprezintă circa 16 la sută din totalul populaţiei rurale, faţă de 14,6 la sută în mediul urban.
Bolile aparatului circulator, principalele cauze de deces
Principalele cauze de deces în rândul vârstnicilor sunt bolile aparatului circulator (70,4% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (12,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,7%), informează BNS. Totuși, mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.
La 1000 de oameni de peste 60 de ani revin, în medie, anual circa 53 persoane decedate, mortalitatea vârstnicilor fiind mai mare în mediul rural şi în cazul bărbaţilor. În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vârsta de 60 de ani constituie 19,3 ani, iar a bărbaţilor 15,5 ani, diferenţa fiind de 3,8 ani. Speranţa de viaţă la vârstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,1 ani decât la cei din rural, fiind respectiv de 18,9 şi 16,8 ani.
Date oficiale: 7000 de oameni pleacă anual din țară
De altfel, datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată că în perioada 2000-2012, numărul total al populaţiei a fost într-o permanentă scădere. Aceasta s-a redus cu circa 84,5 de mii de persoane sau aproximativ şapte mii de persoane anual. Conform celor mai recente date disponibile la nivel local, în 2009, existau 120 de sate care aveau o populaţie mai mică de 100 de locuitori. În plus, cam o treime din toate satele ţării au un grad avansat de îmbătrânire, ponderea pensionarilor fiind de 20 la sută din totalul populaţiei.
