Incredibil! Fostul șef al securității interne din MAI dezvăluie cum o persoană a fost arestată pentru că se credea că e rudă cu Mihai Ghimpu

În aceleași "talente" se ascunde și explicația faptului că reforma trâmbițată din vara lui 2012, rămâne o iluzie. În realitate, reforma se manifestă prin deturnări de sume exorbitante din bugetul de stat, din fonduri europene, dosare fabricate ‘pe-un cap", oameni numiți în funcții după gradul de rudenie, sau după gradul de obediență față de șefi sau în funcție de loialitatea față de culoarea partidului. În egală măsură, reforma făcută de ”Rucsac”, ”Bancomat”, ”Gagarin” și ”Ivan Turbincă” mai înseamnă mult, mult PR, fără nicio acoperire reală.

Sunt acuzații grave, care au mai fost vehiculate în mass media, dar de această dată le lansează, într-un intreviu acordat în exlusivitate pentru deschide.md, un om care cunoaște sistemul din interior: fostul șef al Serviciului securitate internă și combatere a corupției, Vladimir Maiduc.
Vladimir Maiduc a fost numit în funcția de șef al serviciului care urma să scoată la suprafață încălcările grave din MAI, în decembrie 2012. Una dintre primele operațiuni ale lui acestuia a fost percheziția efectuată în comun cu polițiștii din Brigada cu destinație specială ”Fulger”, la Comisariatul General de Poliție din Chișinău, în urma căreia au fost suspendați din funcție vicecomisarul pe lucrul operativ Alexei Laza și șeful Poliției Criminale, Ruslan Saachian. Tot în timpul activității sale, alți 20 de angajaţi din cadrul ministerului au fost suspendaţi din funcţii sau concediaţi. Maiduc și-a dat demisia din funcția de șef al Serviciului Securitate Internă al MAI în februarie 2014.
Cine v-a propus să vă asumați responsabilitățile unei astfel de funcți ?

Propunerea a venit chiar din partea prim-ministrului Vlad Filat, care care m-a contactat telefonic şi m-a rugat să-l ajut pe ministrul Recean. Filat mi-a spus că trebuie să facem ordine în Ministerul de Interne. Ținând cont de experiența mea în domeniu, m-am gândit că eu chiar voi fi de folos.
Discuția a plecat de la premisa unei reforme reale, bazată pe un mecanism nou, care își propunea să aducă rezultate spectaculoase în Poliţie, să zicem oarecum similar celor întâmplate în Georgia ?

Aşa este şi eu chiar am crezut în acest lucru, la bun început. Din păcate, o spun cu regret, timp de un an, cât am ocupat funcția respectivă, eu nu am văzut nicio reformă. Am pus această întrebare de mai multe ori chiar conducerii ministerului, ministrului. Eu nu am văzut reforma, poate au văzut-o cei care au făcut-o.

S-a vorbit totuşi, foarte mult, despre această reformă. Au apărut noi structuri, noi posibilităţi de dotare din punct de vedere tehnic, au apărut oameni noi, cu obiectiv declarat: reformă. De ce a eșuat acest proces, așa cum afirmați Dvs. ?

În primul rând, cred eu, ministrul nu este profesionist. Ok, acceptăm că practica occidentală a demonstrat că nu este neapărat ca ministerele de forţă să fie conduse de oameni din aceeaşi sferă de activitate. Dar, ținând cont de specificul local, eu sunt de părerea că bucătarul trebuie să gătească, doctorul să lecuiască, iar poliţistul trebuie să fie poliţist. Trecem și peste asta – dacă s-a insistat pentru un ministru din afara sistemului, el ar fi trebuit să se ocupe doar de gestionarea politicilor instituţiei şi să limiteze cât mai mult interferențele, implicarea în activitea specific poliţienească. La noi, realitatea a arătat contrariul: ministrul şi-a ales personal toţi şefii de departamente, pe şeful Inspectoratului General, el şi-a ales toată conducerea. Dintre aceştia pot spune că ştiu doar doi, trei profesionişti buni în domeniu care cunosc ce înseamnă poliţie, restul … cam nu ai cu cine vorbi în Ministerul de Interne. În cazul direcţiei pe care am condus-o eu, l-a numit „smotreascii” pe adjunctul meu, care de 3 ori pe săptămână mergea la şedinţele de partid. El singur mi-a spus că ministrul îi cere informaţii privind acţiunile pe care eu le întreprind în minister.
După ce am părăsit funcția, în locul meu a fost numit Anatol Postică, fostul meu adjunct. Primul lucru de care s-a apucat a fost eliberarea oamenilor pe care eu i-am selectat, după principiul profesionalismului şi al responsabilităţii în munca poliţienească. Potrivit lui Postică, argumentul ar fi fost că ministrul nu-i acceptă pentru că „sunt oamenii lui Maiduc”.

Cât de mult a ținut cont conducerea Ministerului de Interne, de toate verificările pe care le-ați efectuat și câte dintre ele au avut impact ?
Majoritatea angajaţilor care acum activează au fost verificaţi de către Serviciul Securitate Internă. Dintre aceştia, candidaturile a cel puţin 260 dintre ei au fost respinse de noi, din cauză că aveau dosare penale, sau erau vizați de anchete de serviciu, aflate în derulare. Rapoartele noastre au rămas până la urmă în vânt, întrucât conducerea ministerului nu a ţinut niciodată cont de ele. Numirile în funcţie au fost semnate de şeful IGP, Ion Bodrug şi de către ministrul Recean, după cum au vrut ei şi nicidecum după recomandările noastre, chiar dacă erau obligaţi să facă acest lucru. Mai mult decât atât, ministerul nici măcar un colegiu nu are, ministrul ia singur toate deciziile.

Cei pe care i-am investigat şi nu trebuiau să fie numiţi în funcţie, acum sunt mari şefi, iar unul dintre motive ar fi relaţiile de rudenie dintre ei.
De exemplu Gheorghe Cavcaliuc este nașul copiilor şefului Spitalului Militar (n.r.: șeful Spitalului Militar, Anatolie Bulgac), acesta, la rândul lui, este nașul lui Sergiu Palihovici, iar cel din urmă este nașul Cristinei Țărnă (CNA).

Câţi comisari au fost vizaţi în achetele de serviciu?

Vreo 20 trebuiau să fie înlocuiţi, însă numărul s-a tot simplificat până au ajuns la vreo 3-4, care au fost până la urmă concediaţi. Adică toţi cei care erau răi, la un moment dat au devenit buni.

Cum se produce această transformare ?

Toată lumea ştie. Au existat anumite indicaţii ca să găsesc dovezi pentru demiterea anumitor comisari, iar ulterior am aflat că, de fapt, informaţiile pe care le acumulam erau folosite pentru alte scopuri decât demiterea propriu-zisă.

Apropo de comisari, pot să vă mai spun că fostul comisar de Fălești Valeriu Cojocaru, care a fost demis în urma incidentului din Pădurea Domnească, acum este șef de secție în Direcția Misiuni Speciale a MAI, iar demisia lui a fost, de facto, un joc care urma să-l acopere pe Bodrug. Schema a fost una simplă: Cojocaru a anunțat conducerea ministerului despre incident imediat cum Sorin Paciu a fost adus la spital. Ulterior, Bodrug, care era pe atunci viceministru, l-a pus pe comisar să-și asume vina că nu ar fi înștiințat pe nimeni, asigurându-l că-l va numi, cât de curând, într-o funcție mai avantajoasă. Prietenia lor se trage încă de pe băncile Academiei de Poliție, unde cei doi au fost colegi de grupă. (n.r.: reamintim că, în momentul declanșării scandalului Pădurea domnească, conducerea MAI a negat că ar fi fost informată despre incident)
Se vorbește că în minister se pot câștiga bani buni, în afara salariului legal. Cum faci, dacă vrei să faci bani în MAI?

Se fac spălări mari de bani din licitații. Vorbim aici şi de cele câştigate pentru schimbarea uniformei, şi de cele pentru achiziționarea maşinilor. Eu am fost membru al Comisiei de achiziţii, dar am fost exclus repede când am atenționat că banii se dau unor firme care au preţuri mult mai mari decât altele, participante la licitații. Alte exemple bune sunt două proiecte, și acestea respinse de mine. Și anume, noul sediu al Inspectoratului General de Poliţie, precum şi proiectul de monitorizare video a traficului rutier. Interesant mai este şi faptul că, la Inspectoratul Național de Patrulare, poliţiştii îşi semnează singuri ordine prin care își acordă chiar și câte14 mii de lei pentru asigurarea securităţii delegaţiilor oficiale care vin în Republica Moldova. În total, într-un an, ei pot să primească şi câte 60 de mii de lei din asemenea „privilegii”.

Dacă vorbim și despre același INP. Aceasta reformă e ca și în cazul când ai altoi o mâța și cu un șoarece din care a ieșit un animal care nu știe pe cine să prindă. Poliția rutieră trebuie să fie poliția rutieră, să aibă grijă de drumuriși trafic, să fie profesionșiti și patrularea trebuie să fie patrulare, să patruleze prin curți, să asigure ordinea publică, da eu sunt toți în stradă. Unii ofițeri de la INP nici nu au permis de conducere cum ei pot să verifice permisele altora. Din cele 90 de automobile noi care le-au fost date, 30 sunt deja stricate din cauza că la volanul lor urcă anume astfel de persoane.

Este interesant faptul că prin minister bântuie diferite porecle: Ivan Turbincă (şeful IGP, Ion Bodrug), Bancomat (viceministrul Ion Ceban). Dvs. ce credeți, cum se explică aceste porecle ? iată, lui Serghei Diaconu i se spune Gagarin, ministrul Dorin Recean este “alintat” Rucsac, Gicu Boevicu şi aşa mai departe. Evident că porclele denotă anumite trăsături ale celor care le poartă, iar angajaţii ministerului ştiu prea bine cine şi ce hram poartă.

Pentru că ați pomenit mai devreme și de Centrul de Monitorizare video, este adevărat că directorul acestei noi structuri, Dan Chiriţa a avut antecedente penale?

Da, este adevărat. A avut deschis un dosar penal pentru acte de corupţie şi bineînţeles că eu l-am informat pe ministru despre acest lucru, inclusiv despre faptul că Chiriţa a fost condamnat de către Judecătoria Centru, în instanţele superioare a fost “spălat”. Ministrul însă, ca de fiecare dată, nu luat nici cea mai mică atitudine faţă de acest lucru. Cât despre acest Centru, ştiu că se ciocneşte cu nişte probleme tehnice elementare. Ei s-au apucat de ridicat pereţii unei case, dar au uitat să-i pună fundamentul.

Ce rezultate avem în ceea ce priveşte dosarele deschise în urma operaţiunilor „Nopţile albe”?

Vânt în câmp se numesc aceste acţiuni. Acum o jumătate de an i-am raportat ministrului nişte informaţii culese de la Inspectoratul Naţional de Patrulare, din secţia care se ocupă de luarea deciziilor pe materiale. Potrivit acelor date, mai bine de jumătate din procesele verbale întocmite sunt contrafăcute. De exemplu a fost reţinută o persoană pentru consum de alcool. Procesul respectiv se distruge ulterior şi întomeşte altul pentru depăşirea vitezei, sau că a trecut la culoarea roşie. Din cele peste 4.000 de procese, jumătate sunt vândute. Pe cazul acesta, Procuratura Anticorupţie a pornit un dosar penal. Mai mult decât atât, Guzun , şeful subdiviziunii respective, era propus să fie înaintat la gradul de colonel. Chiar dacă l-am informat pe ministru despre toate aceste nereguli, peste o săptămână Guzun a devenit colonel.
În general sunt trei posibilităţi de a scăpa de pedeapsă. 1) Persoana dă mită poliţistului în momentul comiterii încălcărilor. Suma este între 300 și 500 de euro. 2) Încep negocierile în aşa numitul cabinet 100 al Inspectoratului Naţional de Patrulare şi 3) se falsifică datele la etapa urmăririi penale.

Ce reacţii a avut ministrul la toate aceste sesizări?

La început era liniştit, mai târziu însă am observat că începe să se enerveze, să se înnegrească. În ultima perioadă de fiecare dată când intram la el cu vreun raport, nu ieșeam de acolo fără a se începe o discuţie aprinsă.

Mai mult decât atât, au existat o mulțime de anchete de serviciu pe care le deschideam, iar apoi primeam ordin de la ministru să nu le mai continui Câteva dintre ele au fost legate de activitatea misiuniunilor speciale: am primit o sesizare de la doamna, potrivit căreia angajații Direcției a 5-a au falsificat dosarul soțului ei și este arestat în Ucraina pentru jaf. Am pornit anchetă, dar am primit indicații să n-o mai continui. Am primit o altă sesizare de la un ofițer de urmărire penală căruia din nou i s-a falsificat dosarul. Un alt dosar este tentativa de omor a buisnessmanului Anatol Stati, care, cred eu, este un om de treabă, dar care din nou este dus în eroare. Probabil știți și cazul lui Andrei Baștovoi, despre care eu nu știu dacă a lucrat împreună cu Stati sau nu, dacă a furat Baștovoi de la Stati sau nu, dar în cadrul unei achete de serviciu nu am văzut nicio probă concludentă că Baștovoi ar fi comandat omorul lui Stati, pentru care stă acum închis. Eu nu am investigat cazul pentru că nu sunt procuror, dar din informațiile operative, eu asta am dedus. Mai departe, din nou s-a implicat Direcția a 5-a, printr-un fost angajat de-al meu – Ciugureanu, care-i un băiat de treabă și nu înțeleg de ce s-a băgat în mocirla asta. Deci sunt trei dosare penale în care participă unul și același om (n.r.: Ciugureanu) și tot timpul este același scenariu, nici măcar nu schimbă scenariul.

Ca să revin la cazul de la Odesa, când Vladimir Ghimpu a fost arestat pentru comiterea unui jaf. Ce are poliția Republicii Moldova cu infracțiunile de la Odessa. Când lucram în Poliția Criminală, am avut multe cazuri când prindeam criminali originari din altă țară. În aceste cazuri vin organele din țara respectivă, preiau materialele și se continuă cauza. În cazul nostru, trei angajați de la Misiuni speciale au fost de șapte ori la Odessa. În aceeași mașină erau și acuzatul Vladimir Ghimpu și angajații din direcția a 5-a și agentul sub acoperire (n.r.: devenit ulterior singurul martor al acuzării). Cum înțelegem asta? Până la urmă Ghimpu a fost arestat tot de dânșii, împreună cu poliția din Odessa, iar unul dintre cei care mergeau (cu ei), agentul sub acoperire, este martor în dosar (n.r.: Ciugureanu). Ce are Republica Moldova cu un jaf simplu, dintre care se petrec cu sutele în alte state. Eu categoric am primit indicații să nu fac anchetă de serviciu, dar eu am făcut, după care ministrul mi-a mai ordonat încă o dată să nu continui ancheta asta de serviciu. Cazul a fost transmis la procuratură, dar a fost pus la murat.

Tot în dosarul acesta, eu cred că ei au greșit obiectul: Mihai Ghimpu are un verișor care se numește Vladimir Ghimpu, dar acest Vladimir Ghimpu, care a fost reținut, nu este rudă cu liderul PL. Au confundat ținta.

O altă anchetă a fost pornită pe cazul unor poliţişti care aduceau aur prin contrabandă, din Turcia, în Republica Moldova şi îl realizau în magazinele specializate. A fost pornit dosar penal de către Procuratura Anticorupţie, am efectuat în jur de 20 de percheziţii, în urma cărora am ridicat în jur de 100 de kg de aur. Cineva a câştigat în instanţă şi i-a fost întors aurul, din alte părţi am primit şi eu indicaţii să întorc aurul înapoi. Mai departe nu ştiu ce s-a întâmplat cu dosarul, pentru că nu m-am mai implicat.

Ce ne puteţi spune despre lista lui Livădaru şi despre baza de date a agenturii?

Nu prea cred că Livădaru ar fi făcut asta, însă referitor la bază – a fost un dezastru. 17 persoane aveau acces la calculatorul în care se păstra baza agenturii şi tot acel calculator era folosit pentru întocmirea diferitor acte, anchete de serviciu şi altele. Eu cred că cel puţin la 5 dintre aceste 17 persoane, această listă există şi acum mergi şi caută la care dintre ei este.

Unele din problemele pe care le-aţi punctat mai sus au fost sesizate şi de către deputaţii PLDM, la comanda cărora au fost iniţiate mai multe controale şi care, mai nou, au solicitat demisia lui Recean. Ce interes credeţi că au aceştia să demită o persoană susținută de propriul partid ?
În primul rând nu a fost doar acest control, iar informațiile pe care le-a anunțat deputatul comunist Alexandru Petcov sunt în mare parte adevărate. În curând deputații vor trebui să meargă prin ţară, pentru că se apropie alegerile, și nu au ce rezultate să pună pe masa elecoratului. Toţi oamenii din minister sunt ai PLDM-ului şi atunci ei trebuie să dea explicaţii pentru ce s-a făcut, dar mai ales pentru ce nu s-a făcut, până acum. Când vorbim despre reparaţia sediilor putem face trimitere doar la 4-5 clădiri din teritoriu, inaugurate cu mare fast, şi la Inspectoratul Naţional de Patrulare, pentru care s-au cheltuit 20 de milioane de lei, dintre care 4 milioane doar pentru sistemul de telecomunicaţii. Păi, ce, i-au pus cablu de aur ? În rest, poliţiştii, cum au cumpărat toc şi hârtie, aşa cumpără şi mai departe.

Cât credeţi că mai rezistă Recean în fruntea Ministerului de Interne?

Până pe 15 mai, pentru că pe 14 mai este ziua mea şi poate îmi face un cadou şi pleacă până la această dată. Vreo trei luni în urmă am făcut nişte calcule şi mi-a ieşit jumătate lunii mai şi asta, apropo, i-am spus-o şi lui.
Puteți accesa interviul integral în format video, mai jos.