Din pădurile noastre se fură masă lemnoasă cu nesimțire, iar pe lângă aceasta sute de hectare au fost date în arendă și, în consecință, proprietarii au defrișat copaci și au construit imobile. Totodată, din cauza vânătorii excesive, sute de specii de animale au ajuns pe cale de dispariție, iar braconierii nu sunt dornici să se oprească. Impact negativ au și spălătoriile ilegale care „răsar” pe malul răului Bâc și îl poluează. Cine se face vinovat de aceste probleme și ce soluții există, am încercat să aflăm de la ministrul Mediului, Valeriu Munteanu.

– Domnule ministru, recent, ați depistat că au fost extrase ilegal peste 300 m3 de lemn din lunca Prutului. Cum a fost posibil acest lucru?
– Toate lucrurile sunt autorizate și în principiu ar trebui să funcționeze dacă n-ar exista hoție. Furtul se face în felul următor: cei de la Moldsilva autorizează și cei de la Inspectoratul Ecologic acceptă ca să fie extrasă o anumită cantitate de lemn. Până acum Ministerul Mediului a avut un rol pasiv în acest sens, iar când eu am ajuns aici, am descoperit că se fură de trei ori mai mult decât este menționat în documentele oficiale. Nu a existat nici un funcționar care să vorbească deschis despre aceste lucruri.

– Și cum pot fi stopate furturile respective?
– Soluțiile sunt la suprafață: interzicerea exportului de lemn și interzicerea tăierilor rase în pădurile fundamentale. Din punctul meu de vedere, anual din pădurile R. Moldova se fură aproximativ 10 milioane de euro. Acești bani ajungeau în buzunarele unor funcționari de rang înalt, inclusiv la cei de la Moldsilva. Spre exemplu, noi ne ducem azi la verificări și luăm de la Inspectoratul Ecologic, cu împrumut, o mașină de tip „Niva”, care are 20 de ani. La rândul lor pădurarii simpli vin cu mașini Mercedes de mii de euro și nu au nici un fel de rușine.

– Ce șanse există ca acești bani să fie recuperați?
– E greu de spus că o să întoarcem ceva. Mai degrabă unii sau alții vor ajunge la pușcărie. Trebuie să ne asigurăm că de azi înainte nu se va mai fura, iar banii adunați vor merge pentru extinderile forestiere.

Pădurile arendate și casele construite ilegal

– Acum, aproape un an, tot în acest birou, ați declarat că până la finele anului 2015 toți arendașii pădurilor trebuie să-și demonteze casele pe care și le-au construit acolo, în caz contrar o să le demolați. Ați întreprins acțiunile pe care le-ați promis?
– Noi am preluat toate contractele de arendă a pădurilor de la Moldsilva. Există câteva zeci de case în jurul municipiului Chișinău care au fost construite în perioada anilor 2008-2015 cu mari abateri de la lege – ele sunt din beton. Din păcate, însă, majoritatea celor care le-au ridicat au avut grijă să obțină decizii de judecată irevocabile prin care au obligat Moldsilva și Cadastru fie să le înregistreze construcțiile, fie să le legifereze terenul. Eu am impresia că toți cei care trăiesc în acele case sunt procurori și judecători – altfel nu-mi explic acest lucru.

– Ce modificări legislative trebuie operate urgent?
– Obiectivul meu este să oprim construcțiile care s-ar putea realiza în timpul apropiat. De azi înainte nu mai autorizăm nimic de acest fel. Ca să mă asigur, am transferat competența respectivă de la Moldsilva la Ministerul Mediului și din moment ce eu nu semnez nici un document, nimeni nu va putea face nimic. Eu înțeleg că nu sunt Batman, dar încercăm să rezolvăm problema respectivă prin modificări legislative. Sper să putem aproba în curând Hotărârea de Guvern prin care este interzisă arenda pădurilor și se pun rigori foarte mari pentru cei 600 de arendași care dețin contracte – inclusiv vom mări de cinci ori prețul arendei.

– Să înțeleg că promisiunea cu demolările nu mai este valabilă?
– Demolate ar putea fi casele care nu au decizii de judecată. Buldozerul va ajunge acolo unde există abateri foarte mari.

„Eu îmi cer scuze în fața cetățenilor”

– Ce părere aveți despre „sfatul” șefului Agenției Ecologice Chișinău, Ustim Stîrcea, care i-a recomandat unui cetățean, nemulțumit de faptul că într-un parc al Capitalei s-a construit o benzinărie, să se mute în pădure?
– Pentru declarația pe care a făcut-o, Ustim Stârcea a primit un avertisment. Eu îmi cer scuze în fața cetățenilor pentru modul în care el s-a expus – probabil neprofesionist, probabil a fost scos din fire. Dânsul zice că a fost hărțuit. Consider că în calitatea lui de funcționar public nu avea dreptul să reacționeze astfel.

– Dar care este atitudinea dumneavoastră față de numărul mare de benzinării din Capitală?
– Acest lucru e mai vizibil în municipiul Chișinău pentru că este în vizorul tuturor. Responsabilitatea privind oportunitatea amplasării benzinăriilor aparține exclusiv autorităților publice locale de nivelul întâi. Doar municipalitatea poate să judece dacă sunt multe sau puține.

– Totuși în ce măsură benzinăriile afectează mediul și sănătatea oamenilor?
– Există o părere greșită că benzinăriile ar avea efect negativ asupra mediului și chiar asupra sănătății umane. În marea majoritate a orașelor europene, personal am văzut că în Viena, Austria, chiar la parterul blocului este amplasată o benzinărie. Tot acolo și în fața Parlamentului putem vedea o altă stație de alimentare.

– În ce condiții trebuie să se construiască o benzinărie, ca Ministerul Mediului să se opună?
– Noi suntem împotrivă doar atunci când trebuie să se facă defrișări de copaci. La toate aceste solicitări noi dăm aviz negativ, însă în țara noastră se merge după o paradigmă moldovenească când persoanele ignoră acest lucru, taie copacii și după aceasta plătesc amenzi, știind că nu vor putea obține permisiunea noastră.

– Aveți și un caz concret?
– Chiar în municipiul Chișinău un agent economic a tăiat circa 20 de copaci pentru a construi o benzinărie. Noi i-am aplicat o amendă de 50 de mii de lei, iar el a plătit-o cu plăcere și a continuat construcția.

Într-o lună nu vom mai avea spălătorii improvizate

– Pe malul răului Bâc sunt improvizate mai multe spălătorii auto. Ați spus cu ceva timp în urmă că veți întreprinde anumite acțiuni de „destructurare” a acestora. La ce etapă sunteți?
– Iarăși este un nărav de-al nostru moldovenesc, când niște cetățeni se plâng că nu au unde să lucreze și improvizează aceste spălătorii, iar alți cetățeni ai R. Moldova, la fel de ignoranți, merg și spală mașinile acolo. Noi avem un plan de acțiuni în acest sens. Voi monitoriza situația respectivă și vreau să vă asigur că în cel mai scurt timp acest fenomen va dispărea – chiar dacă este protejat de peste 20 de ani.

– Cine protejează acest sistem?
– Toată lumea cunoaște că aceste spălătorii improvizate au fost organizate sub protecția poliției și a unor funcționărași micuți. Noi avem Inspectoratul Ecologic de Stat, instituție subordonată ministerului, iar angajații de acolo se vor duce pe malul răului Bâc până în momentul în care fenomenul respectiv va fi combătut.

– Care este totuși termenul limită când aceste spălătorii nu vor mai fi acolo?
– Vă asigur că într-o lună acolo n-o să mai fie absolut nimic!

– După asta ce facem cu râul Bâc?
– Avem 3.5 milioane de euro din partea României pentru curățarea și pentru adâncirea albiei răului pe porțiunea de la orașul Strășeni până se termină municipiul Chișinău. Alocarea banilor va avea loc începând cu vara acestui an.

„Ne-am comportat barbar cu natura noastră”

– Ați menționat anterior că fosta conducere a Serviciului Piscicol de Stat a delapidat fonduri obținute de pe urma vânzării autorizațiilor de pescuit. Cum funcționa de fapt acest sistem?
– Fostul director făcea o afacere destul de profitabilă. El vindea permise de pescuit și la fiecare unitate mai făcea câteva clone pe care le distribuia în diferite zone ale țării. În așa fel acesta a acumulat bani „negri” și a ajuns la suma de 1 milion 375 de mii de lei pe care îi ținea într-un safeu. În momentul în care a fost eliberat din funcție, el a luat acea sumă și a plecat.

– Au fost recuperați acești bani?
– Noi am alertat Centrul Național Anticorupție (CNA) și chipurile ar fi deschis un dosar penal, însă din punctul meu de vedere totul se mișcă destul de greu. Acolo lucrurile sunt atât de evidente, încât nu înțeleg de ce ar mai trebui zeci și sute de verificări. Eu îmi doresc să fie aplicată legea, iar omul să ajungă la pușcărie.

– În cea de-a treia ediție a Cărții Roșii s-au dublat speciile de plante și animale. Ce factori au influențat această „evoluție”?
– Aceasta este o dramă pentru R. Moldova, pentru că de la ediție la ediție această carte devine tot mai mare și mai mare. Eu mi-aș dori ca în următorii 30-40 de ani ea să devină o broșură. Numărul plantelor și animalelor pe cale de dispariție a crescut pentru că ne-am comportat barbar cu natura noastră și pentru că avem pe cap de locuitor cei mai mulți vânători din toată Europa. Din păcate, cetățenii țării noastre consideră problemele de mediu neimportante. Trebuie să lupte toată societatea. Noi încercăm să reglementăm vânătoarea și pentru prima dată în ultimii 25 de ani va fi demonopolizat sistemul vânătoresc.

„Sângele apă nu se face”

– În ultima perioadă se discută tot mai mult despre Unire. Cum credeți, de unde vine acest trend?
– Este un trend absolut natural și vine din interiorul nostru! Sângele apă nu se face. Sovieticii n-au reușit să ne transforme în homo soveticus și nici în moldoveni. Noi am fost români, suntem români și evident că dezideratul respectiv este viu în inimile noastre. Eu sunt absolut sigur că aceasta este finalitatea către care trebuie să tindă toți și spre care tind eu personal. Nu neg faptul dat, chiar dacă unii sunt deranjați de declarațiile pe care le fac. Pentru mine acest lucru contează de zece ori mai mult decât confortul pe care l-aș avea în calitate de ministru.

– Pe final de interviu vreau să ne spuneți cine credeți că ar trebui să fie viitorul președinte al R. Moldova?

– Eu îmi doresc foarte mult ca să fie un proeuropean convins, care va duce R. Moldova către Uniunea Europeană.