Istoricul a spus că în 20 de ani au fost demolate 80 de edificii cu statut protejat, incluse în registrul monumentelor. De asemenea, Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a constata peste 155 de intervenţii degradate asupra edificiilor cu statut protejat. Ion Ştefăniţă spune că în Centrul oraşului Chişinău sunt 20 de edificii care practic sunt în ruine. Printre edificiile de importanţă naţională care au fost demolate se numără „Casa lui I. Chinculov”, de pe strada Bucureşti, 71, Conacul Teodosiu, demolat în 2005, un monument de importanţă locală de pe str. Vasile Alecsandri, 32. Acum se face o tentativă de demolare celei mai vechi instituţii de învăţământ din Basarabia – fosta şcoală de agricultură şi vinificaţie din str. Sarmizegetusa, 78.
„Un motiv al situaţiei din acest domeniu este corupţia din cadrul instituţiilor care au permis demolarea. Toate sesizările făcute contra demolărilor s-au egalat cu zero. Republica Moldova încă nu are un precedent pentru ca cel care a demolat să fie tras la răspundere pentru această infracţiune împotriva patrimoniului arhitectural. La toate sesizările noastre, ni s-a răspuns că demolarea nu este componenţă de infracţiune. Oare ce trebuie să se mai demoleze în această ţară pentru ca organele de drept să ia act de ceea ce se întâmplă în acest domeniul şi cel care demolează să fie pedepsit?”, se întreabă Ion Ştefăniţă.
Istoricul spune că Agenţia a inspectat 29 de raioane în care sunt 788 de monumente incluse în registrul naţional al monumentelor. Din cele 49 de conace boiereşti 40 sunt în ruină, printre care Conacul familiei Cantacuzino din satul Poiana, Edineţ, Odaia „Drăgălina din Gura Bâcului”, Anenii Noi. „Acest domeniu a fost abandonat şi, respectiv, avem o atitudine iresponsabilă faţă de arhitectura autentică a Basarabiei de altădată. În ceea ce ţine de bisericile de lemn, deja 18 nu le mai avem şi toate acestea s-au întâmplat în cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova, pentru că la începutul anilor ’90 ele figurează, au fost incluse în Registrul monumentelor. Iată că după 20 de ani avem această situaţia catastrofală”, menţionează istoricul.
Potrivit lui Ion Ştefăniţă, pentru salvarea monumentelor este nevoie de un buget bun. „Instituţiile din domeniu trebuie să fie mult mai responsabile, trebuie să identificăm un buget care ar salva această situaţie. E nevoie de un plan de salvgardare a patrimoniului cultural-istoric al Republicii Moldova. Ţara care nu investeşte în cultură nu are viitor. Ceea ce avem real la capitolul restaurări sunt 3 milioane de lei. Cu aceşti bani nu reuşim să restaurăm mai mult de o faţadă”, a estimat Ion Ştefăniţă.
De asemenea, istoricul a spus că Republica Moldova este restanţieră în ceea ce priveşte normele juridice în domeniul protecţiei patrimoniului arhitectural. Trebuie să fie îmbunătăţită legislaţia. Amenda pentru demolări ilegale trebuie să fie mai mare, actualele pedepse stipulate de legislaţie sunt prea blânde. În alte ţări proprietarul riscă privaţiune de libertate pe trei ani, iar la noi amenda este de la 300 de lei la 5 mii. „Dacă nu schimbăm nimic, riscăm să vedem monumentele numai în arhivă şi în imagini de fotografie”, a spus Ion Ştefăniţă.
Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a fost fondată la 25 septembrie 2006, printr-o hotărâre de Guvern, pentru a monitoriza situaţia monumentelor din republică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
