Istoricii au discutat despre ANEXAREA Basarabiei la Imperiul Rus și DEZMEMBRAREA Mitropoliei Moldovei
Evoluţii şi consecinţe”. Organizată de către Asociaţia Istoricilor din Moldova şi Institutul Cultural Român „M. Eminescu”, Chişinău, la ea au participat savanţi istorici, oameni de cultură, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenţie, prof. univ. Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române, a declarat că masa rotundă a luat în dezbatere mai multe aspecte: ingerinţa Bisericii Ortodoxe Ruse în treburile Bisericii Ortodoxe din Moldova (secolul XVIII – începutul sec. XX); Biserica Basarabiei în timpul dominaţiei ţariste (1812-1917). Controverse istoriografice; problema canonicităţii Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse şi revenirea Bisericii din Basarabia în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse.
În acelaşi timp, potrivit lui, manifestarea a fost dedicată problemelor de asigurare a independenţei reale a Republicii Moldova şi a perspectivelor ei de aderare la Uniunea Europeană. „De asemenea, am discutat aspectele istoriografiei. „Istoriografia ne demonstrează că actualul curs al politicii externe a Coaliţiei pentru Integrare Europeană are nu numai temeiuri politice, dar şi istorice”, a constatat Alexandru Moşanu.
Preşedintele primului Parlament al Republicii Moldova a precizat că istoricii vor să atragă atenţia opiniei publice asupra faptului că istoriografia pusă în slujba intereselor imperiale ale Rusiei încearcă de mulţi ani să ne demonstreze că locul românilor este în spaţiul controlat de Federaţia Rusă.
„Este absolut inadmisibil ca Patriarhia Rusă să pretindă că Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove trebuie să facă parte din spaţiul ecleziastic rusesc. Cum aşa – Republica Moldova trebuie să depindă din punct de vedere spiritual, să facă parte din spaţiul rusesc? Aceasta destabilizează situaţia politică din Republica Moldova şi aduce mari prejudicii independenţei ei”, a accentuat el.
La rîndul său, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Moldova, Ion Negrei a afirmat că masa rotundă este justificată de un eveniment – împlinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia, precum şi de faptul că, în 1813, în spaţiul basarabean autorităţile ţariste au organizat o structură ecleziastică distinctă de Mitropolia Moldovei, care avea pe atunci patru secole de existenţă.
Pe marginea subiectelor abordate s-au pronunţat acad. Andrei Moşanu, membrul-corespondent al AŞM, Demir Dragnev, prof. univ. Anatol Petrencu, protoiereul Petru Buburuz, paroh al Bisericii cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Mitropolia Basarabiei, doctorii în istorie Maria Danilov şi Dinu Poştarenco ş.a.
