Actualitate

Jurnaliști și bloggeri la beneficiarii de granturi post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor”

Primul agricultor vizitat, Igor Tcaci, din localitatea Hiliuți (raionul Rîșcani), a investit în procurarea de utilaj agricol (semănătoare pentru grâu cu tehnologia No-till) pentru un management durabil al terenurilor. Pe terenurile pe care le lucrează an de an, echipa agricultorului Tcaci – cultivă grăunțoase (30%), floarea soarelui (17%), sfeclă (10%), soia (15%) și porumb (10%). Agricultorul este mândru de livada sa de meri, plantată din 2010. Întinsă pe 36 ha, livada a intrat în rod cu 2 ani mai devreme decât anunță standardele pomicole, și asta dintr-un motiv foarte simplu: puieții sunt din copaci sălbatici, altoiți cu mult meșteșug. Livada se învecinează cu un câmp uriaș de orz, des, înalt, mătăsos, de un plăcut verde-crud. Câmpul a fost prelucrat folosind tehnologia No-till. Efectele acestei practici se văd cu ochiul liber: cheltuielile de combustibil s-au redus, structura solului s-a schimbat, gradul de umiditate al terenurilor s-a păstrat. Analizele de sol amănunțite pe care le-a făcut, hărțile și asolamentele pe care le-a efectuat, au demonstrat că metoda are multe beneficii pentru pământurile sărăcăcioase din regiune, caracterizate de suprafețe lutoase și de grad scăzut de umiditate datorat prelucrării cu plugul în anii secetoși. Cu semănătoarea No-till prelucrează astăzi 300 hectare de grâu și 50 hectare de orz. Convins de beneficiile economice și ecologice pe care le aduce această practică, domnul Tcaci mărturisește simplu: „Dacă nu aveam minimul de umezeală acumulat din iarnă, datorat prelucrării cu No-till, acum era catastrofă: se usca orzul pe hectare întregi, mai ales în condițiile în care până acum n-a plouat”. Totuși, el sfătuiește abordarea unei tactici menite să combine agricultura conservativă cu cea tradițională: „odată la 3-4 ani solul oricum trebuie prelucrat, trebuie întoarsă brazda.”

Al doilea fermier vizitat este Nikolai Kiktenko, din localitatea Rediul de Sus, raionul Fălești, care a înființat iazuri anti-erozionale pentru acumularea apei pluviale. Deviza lui, dar și sfatul pentru antreprenori este că, pentru a reuși, „orice bussines trebuie să aibă orientare socială”. „În Rediul nu avem apă de irigare, nici pentru plantație, nici pentru stropit, spălat etc. Drept pentru care am decis să reabilitez cele câteva iazuri din marginea satului pentru a avea unde să strâng apa”, spune dl Kiktenko. Șiragul mic de iazuri se întinde pe o pantă un pic accidentată și toată apa de ploaie este colectată printr-un canal care se varsă în micile lacuri. De aici, o pompă are grijă să ducă apa spre plantația de nuci, iar o țeavă mică umple în răstimpuri un jgheab destinat adăpării vacilor satului. Unul dintre lacuri este menit comunității – 150 de locuitori ai Rediului care până acum nu au avut un iaz al lor. La hramul satului din acest an, pentru prima dată, pe malul lacului, flăcăii s-au întrecut în concursuri înot, copiii au fugărit mingea pe terenul amenajat lângă iaz, apoi, cu toții, au încins hora mare. Iazurile au fost reabilitate recent, iar linia de granturi post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor” i-au rambursat fermierului o parte din investiția efectuată. „Proiectul MAC-P m-a ajutat enorm. Cei 240 000 lei au fost mană cerească. Mie nu-mi trebuie apă multă. N-am mult pământ, nu vreau să cultiv până în negurile orizontului. Îmi ajunge cât am, irig plantațiile de nuc și cele 304 hectare de grâu, orz și soia. Câmpurile de orz le prelucrez cu tehnologie No-till și Mini-till, practic metoda aceasta de minim 15 ani, de când în țară nici nu se vorbea despre așa ceva”, spune Nicolai Kiktenko.
Ambii fermieri – și Igor Tcaci, și Nicolai Kiktenco -, și-au rambursat o parte a investiției efectuate – de până la 20 mii dolari -, prin intermediul proiectului MAC-P, componenta „Managementul Durabil al Terenurilor”. Fermieri cu multă experiență, ei au evidențiat importanța și beneficiile implementării practicilor și tehnologiilor care îmbină agricultura cu ecologia.

De menționat că granturile post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor”, oferite în cadrul proiectului MAC-P, sunt destinate producătorilor care aplică practici agricole prietenoase mediului. Linia de granturi este deschisă în cadrul proiectului MAC-P (Agricultura Competitivă în Moldova), finanțat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu și Guvernului Republicii Moldova. În prezent este în desfășurare cel de-al patrulea apelul de granturi MDT, doritorii fiind invitați să aplice dosarele până la 30 iunie 2016, la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Mai multe detalii pe paginile www.aipa.gov.md, www.capmu.md

ecopresa.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *