Kaja Kallas „se comportă ca un prim-ministru”, spun criticii diplomatului UE: „Dacă o asculți, ai impresia că suntem în război cu Rusia”

Șefa diplomației europene s-a confruntat cu un val de critici în primele sale luni, de la o abordare prea agresivă împotriva Rusiei până la contestarea președintelui american Donald Trump. Problemele lui Kaja Kallas au început chiar din prima zi. „Dacă o asculți, ai impresia că suntem în război cu Rusia, ceea ce nu este linia oficială a UE”, a spus un oficial european. „Câinii latră, caravana trece”, răspund cei care o sustin, scrie Politico, citat de mariustuca.ro.

În timpul unei vizite la Kiev, noua șefă a diplomației UE a scris pe Twitter: „Uniunea Europeană vrea ca Ucraina să câștige acest război” împotriva Rusiei.

Unii oficiali ai UE au declarat că s-au simțit inconfortabil cu faptul că lidera Serviciului European de Acțiune Externă, la mai puțin de o zi de la preluarea funcției, s-a exprimat într-un mod care depășește ceea ce era considerat un limbaj consacrat în cei peste doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. „Ea (Kallas) încă se comportă ca un prim-ministru”, a spus un diplomat al UE care, la fel ca alții citați în acest articol, a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta despre dinamica internă a blocului comunitar.

Acest diplomat, alături de alți nouă diplomați și oficiali ai UE, a indicat o serie de greșeli făcute de Kallas în primele sale luni de mandat, de la lansarea unor propuneri ambițioase fără a obține sprijinul necesar, până la asumarea unor libertăți în declarațiile de politică externă, potrivit unor declarații făcute pentru POLITICO. (Kallas are totuși susținători în rândul statelor din nordul și estul Europei, inclusiv din partea premierului danez Mette Frederiksen. Un al doilea diplomat a declarat: „Per total, suntem foarte mulțumiți de ea.”)

Pe măsură ce Kallas și-a pus amprenta asupra funcției, presând țările UE să ofere mai mult ajutor militar Ucrainei, mai mulți diplomați s-au arătat nemulțumiți de stilul său de conducere, plângându-se de lipsa de consultare pe subiecte sensibile. În lunile care au urmat, aceste îngrijorări au crescut, mai ales în privința atitudinii ei dure față de Rusia, ceea ce a dus la un dezacord cu Spania și Italia, care nu împărtășesc evaluarea sa conform căreia Moscova reprezintă o amenințare iminentă pentru UE.

„Dacă o asculți, ai impresia că suntem în război cu Rusia, ceea ce nu este linia oficială a UE”, a spus un oficial european.

„Câinii latră, caravana trece” („Haters gonna hate”)

După ce s-a întors de la Conferința de Securitate de la München, în februarie, Kallas a pregătit o propunere prin care țările UE să furnizeze Ucrainei miliarde de euro în ajutor militar urgent, ca răspuns la afirmațiile vicepreședintelui american JD Vance, care a minimalizat amenințarea rusă.

Politiciana estoniană a reacționat ca un prim-ministru — trimițând un document de două pagini statelor membre ale UE, cerându-le să găsească cel puțin 1,5 milioane de obuze de artilerie și alte resurse, pentru a compensa un eventual deficit de sprijin din partea SUA. Propunerea a fost transmisă într-o duminică seară, fără avertisment, cu doar câteva zile înainte de o reuniune a miniștrilor de externe, ceea ce a stârnit nemulțumiri. Mai mult, modul în care Kallas a structurat propunerea a fost considerat problematic de unii oficiali: fiecare țară ar fi trebuit să contribuie proporțional cu mărimea economiei sale.

Raționamentul a fost că acest mecanism ar fi forțat țările mai mari, precum Franța, care au contribuit mai puțin per capita decât statele din nordul și estul Europei, să își asume o responsabilitate mai mare. Pentru unii, însă, această abordare a fost percepută ca o formă de constrângere. Criticile au atins apogeul săptămâna trecută, când Kallas a acceptat să își reducă ambițiile și să ceară doar 5 miliarde de euro pentru muniție de artilerie, ca prim pas.

Doi diplomați, unul din Europa de Est și unul din Europa de Nord, au remarcat că Kallas nu a obținut sprijinul unor țări mari, precum Franța, înainte de a-și prezenta propunerea. „Aceasta a apărut de nicăieri. Procesul ar fi putut fi gestionat mai bine pentru a evita surprizele”, a spus unul dintre ei, adăugând, totuși, în apărarea lui Kallas: „Dacă ar fi urmat procesul perfect, tot ar fi fost criticată.”

Un oficial al Serviciului European de Acțiune Externă a minimizat criticile, afirmând că statele membre au ales-o pe Kallas tocmai pentru că își doreau un lider ferm în vremuri de război.

„Au angajat un fost șef de stat cu un scop: nu pentru a media pasiv și a găsi cel mai mic numitor comun, ci pentru a împinge lucrurile înainte”, a spus oficialul. „Mulți susțin că suntem în 1938 sau 1939. Acum nu e momentul să ne ascundem în spatele procedurilor. Liderii europeni cer mai mult ajutor pentru Ucraina, ok, atunci să trecem la fapte, nu doar la vorbe.”

„Juriul încă deliberează”

Aceasta este concluzia unui început de mandat dificil pentru fosta prim-ministră a Estoniei, care a preluat conducerea Serviciului European de Acțiune Externă într-un moment în care se discuta despre reducerea personalului și a finanțării acestuia.

Fiind originară dintr-o țară mică (Estonia are doar 1,4 milioane de locuitori, mai puțin decât Parisul) și venind dintr-un partid liberal care a obținut rezultate slabe la ultimele alegeri europene, Kallas este o outsideră într-o Uniune Europeană dominată acum de lideri conservatori. Totodată, în domeniul apărării, ritmul este dictat tot mai mult de lideri naționali precum președintele francez Emmanuel Macron și viitorul cancelar german Friedrich Merz.

Eșecul planului Kallas a venit după o întâlnire ratată la sfârșitul lunii februarie cu secretarul de stat american Marco Rubio, care a anulat în ultimul moment o întrevedere planificată la Washington, D.C.

Un al cincilea diplomat european și un fost oficial de rang înalt al UE au fost de părere că Kallas nu a pregătit suficient terenul pentru acea întâlnire, neoferind un rezultat clar părții americane.

„S-a dus cu mâinile în buzunare”, a spus fostul oficial european – o afirmație pe care purtătorul de cuvânt al lui Kallas a contestat-o, declarând că întâlnirea fusese confirmată și „bine pregătită.”

Apoi a urmat schimbul de replici tensionat dintre Vance și președintele Donald Trump în Biroul Oval, în timpul întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În mijlocul reacțiilor puternice din Europa la atitudinea ostilă față de Zelenski, Kallas a scris pe Twitter că „lumea liberă are nevoie de un nou lider” – un comentariu care, deși reflecta indignarea multor europeni, a deranjat țările ce doresc să mențină o relație echilibrată cu administrația Trump.

„Majoritatea țărilor nu vor să inflameze relațiile cu SUA”, a spus un al șaselea diplomat. „Să spui că lumea liberă are nevoie de un nou lider nu este ceea ce majoritatea liderilor doreau să transmită.”

Încă sunt zile de început pentru Kallas în noua sa funcție, recunosc unii diplomați. Iar Bruxelles-ul a demonstrat că multe se pot schimba într-un timp scurt.

„Juriul încă deliberează”, a concluzionat un diplomat european de rang înalt.