Ascultând piesele, mi-am amintit de un tip special de muzică evreiască despre care am învăţat în şcoală – klezmer. E foarte similar cu muzica moldovenească. Totuşi, oamenii pe care i-am întrebat despre similitudine mi-au răspuns că nu au auzit nimic despre acest stil.

Concertul de muzică populară la care am asistat a fost susţinut de Orchestra „Mugurel”, cu dirijorul Ion Dascăl şi alţi artişti celebri. A fost organizat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la naşterea dirijorului şi a 40 de ani de când e producător muzical. În cele peste patru ore cât a durat concertul, în sala Palatului Naţional a domnit o stare de spirit vibrantă.

Cel mai mult am fost interesat de instrumentele orchestrei. Au fost nouă viori, un contrabas, un saxofon şi un clarinet, un ţambal, două tipuri de nai. Sunt instrumente tipice şi muzicii klezmer, în special viorile, care au fost înlocuite, după un timp, de clarinet. Tipic este şi ţambalul. Deci, în aspect muzical, putem spune că asemănări există. În continuare, m-am gândit să aflu dacă există şi similitudini istorice între aceste două tipuri de muzică.

Klezmer – „unealta pentru a face muzică”

Cuvântul „klezmer” provine din ebraică: „kli” – „ustensilă” şi „zemer” – „a face muzică”.
În Europa de Est, klezmorimii, aşa cum sunt numiţi în zilele noastre, au început să activeze în secolul al XV-lea, la sărbătorile evreieşti, în special la nunţi. Totuşi, muzica de astăzi îşi are originile în secolul al XIX-lea pe teritoriul Basarabiei. Aici, klezmorimii au încercat să imite sunetele vocale ale sinagogii, adică cele de canto. Iniţial, muzica a avut o semnificaţie religioasă. Dar acestor muzicieni li s-a interzis să utilizeze instrumente puternice până la mijlocul secolului al XIX-lea. De aceea, vioara a devenit principalul instrument în muzica klezmer.

Comună din cauza discriminărilor

Asasinarea, în 1881, a ţarului rus Alexandru al II-lea a fost urmată de discriminările puternice ale evreilor din Europa de Est. Mulţi dintre ei au emigrat în America, unii – în Germania. Astfel, din Europa de Est stilul muzical klezmer s-a răspândit în alte ţări.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, această muzică nu a mai fost interpretată. Klezmer a reapărut în America la sfârşitul anului 1970 şi la Berlin, Germania, în 1990. Astăzi această muzică nu este atât de faimoasă ca pe timpuri, dar este destul de cunoscută la New York, în Germania şi un pic în Elveţia.

Eu am aflat despre klezmer de la profesorul meu de vioară, el fiind un fan al acesteia. Mai târziu, lucrarea mea finală pentru clasa de muzică am scris-o la acest subiect.

Astăzi, klezmer nu mai este doar un stil de muzică religioasă. Mulţi dintre klezmorimi încearcă să construiască un pod muzical între evrei şi alte etnii pentru a atenua astfel asperităţile din trecut. Deşi a fost surprinzător pentru mine să aflu că aproape nimeni de aici, din R. Moldova, nu ştie despre acest stil de muzică, cu rădăcinile în Basarabia, m-am gândit că poate stilul klezmer nu este atât de cunoscut nici în culturile evreieşti…

Dorian Baumann

(Tânărul care în mai va împlini 20 de ani este interesat de politică, drept, economie şi drepturile omului şi este fascinat de Europa de Est. Dorian Baumann este unul dintre voluntarii găzduiţi de Projects Abroad Moldova care, timp de două luni, se află în redacţia ziarului TIMPUL, fiind, astfel, deopotrivă la prima sa experienţă ziaristică şi… „moldovenească”)