Barul se află pe strada Maria Drăgan din sectorul Ciocana, vizavi de Fabrica de oglinzi „Oglindire”. De câte ori treci pe aici, inscripția ți se aruncă în ochi. Pe stâlpii de pe aceeași stradă, am dat și de alte inscripții care fac publicitate localului respectiv.

Curiozitatea ne-a făcut să-i trecem pragul, mai cu seamă că, anterior, am scris despre frizeria „Pavlik Morozov” din sectorul Râșcani, despre magazinul „Soiuz” și alte unități comerciale ce ne aduc aminte de epoca totalitară demult apusă.

Chiar de la intrare, ne-am dat seama că în coridorul „urss-ului” e întuneric beznă. Ce-i drept, în interior era ceva lumină! Vânzătoarea de la tejghea, o tânără doamnă, ne-a întrebat ce dorim. Vitrina era doldora de sticle de votcă de diferite mărci, iar jos – de bere „Chișinău, „Draft” ș.a. Am întrebat-o, firește, pe vânzătoare, dacă n-are și ceva gustărică. „Da de unde, că n-avem frigider?”, ne-a răspuns ea, spunându-ne că lucrează aici de două zile. De icre roșii sau de salam ieftin, produsele de renume ale „uniunii”, nici pomeneală în barul „CCCP”. Am înțeles că aici nu se bea nici ceai și nici cafea, ci numai votcă și bere.

În total, în sală erau doar patru mese. La una dintre ele stăteau doi bărbați, care ne studiau cu suspiciune. Eram pentru ei, probabil, dintr-o cu totul altă lume. Unul dintre clienți și-a tras gluga scurtei pe față și, din când în când, trăgea cu ochiul spre masa noastră. În fața vitrinei, o inscripție, în limba rusă, te avertiza delicat „Budi mujcinoi – ne prosi v dolg!” („Fii bărbat, nu cere pe datorie”!). Cu toate că achitasem consumația (câte o sticlă de bere), privirile suspecte ale celor doi clienți ne-au făcut să părăsim localul.

CCCP – un brand imoral, dar nu ilegal

Contactat de noi, Gheorghe Tofan, șeful secției reclamă din cadrul Direcției arhitectură și urbanism a Primăriei municipiului Chișinău, ne-a explicat că inscripțiile sunt de obicei coordonate cu Centrul Național de Terminologie. „Nu suntem siguri dacă inscripția e coordonată în cazul de față. S-ar putea ca denumirea să fie plasată neautorizat. Oricum, noi nu le putem face nimic, nici chiar să-i amendăm”, ne-a spus Gheorghe Tofan. La rândul ei, Angela Lubaș, specialist principal în Direcția social-umanitară și relații interetnice a primăriei, tot ea secretara Comisiei municipale privind respectarea legislației lingvistice, ne-a declarat că, de obicei, instituția pe care o reprezintă verifică inscripțiile în conformitate cu art. 28 și 29 ale Legii cu privire la funcționarea limbilor. „Conform legii cu privire la antreprenoriat, agentul economic își poate înregistra denumirea ca marcă comercială la Agenția pentru protecția proprietății intelectuale (AGEPI) și în acest caz noi nu putem face nimic. Sunt simboluri care se înregistrează în conformitate cu Legea cu privire la mărcile comerciale, lege coordonată cu legislația internațională, la care a aderat R. Moldova. Agentul economic își mai poate înregistra denumirea și la Camera Înregistrării de Stat”, ne-a mai spus ea.