Leul românesc cade la minime istorice faţă de dolar, zi după zi. De ce moneda americană o doboară pe a noastră

Cursul dolarului ajunsese deja la 4,206 lei, miercuri la ora 12.35, înainte ca BNR să-şi anunţe media de 4,2059 lei pe dolar. Tranzacţiile cele mai mari fuseseră deja făcute la peste 4,2 lei / dolari.

Cu numai o zi mai devreme dolarul doborâse şi pragul psihologic de 4,1 lei şi, cu o săptămână înainte, depăşise pentru prima dată pragul de 4 lei.

Dolarul are acum toată libertatea să ajungă la 4,25 de lei şi apoi oricât de sus, potrivit analiştilor tehnici de la casa de brokeraj BT Securities.

Deprecierea leului faţă de dolar, cu 14% doar de la începutul anului şi cu peste 29% în ultimele 12 luni, va provoca scumpiri în lanţ începând cu carburanţii, şi cu energia în general. Piaţa petrolului şi a gazelor naturale este legată mai ales de dolar, care este preferat de marii exportatori.

Scumpirile urmează să se resimtă ulterior în toată economia, începând cu produsele de primă necesitate. În plus, importurile din statele non-UE, care fac schimburi comerciale în dolari, se vor scumpi şi ele, mai ales cele de produse electronice din Asia.

Iată mai jos alura aprecierii dolarului (date până vinerea trecută):

Căderea leului faţă de dolar este uşor de explicat prin anvergura aprecierii monedei americane pe toate pieţele lumii, faţă de toate monedele importante ale lumii şi, în mod special, faţă de euro.

„Aprecierea dolarului față de euro, până la niveluri atinse ultima oară în 2003, stă la baza mișcării USD / RON spre paliere record. Diferența dintre performanțele economiilor reale, alături de politicile monetare din SUA și zona Euro reprezintă motivul esențial al acestui rezultat. Din această perspectivă, leul pare o victimă colaterală”, răspunde Claudiu Cazacu, analistul şef al casei de brokeraj XTB România, la întrebările economica.net.

Puterea dolarului a crescut accelerat în ultimele zile, pentru că marii jucători ai pieţelor lumii se tem că Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA) ar putea începe să crească dobânda de referinţă mai repede decât se aşteptau până acum.

Plasamentele în dolari şi mai ales cele în titluri legate de dobândă au devenit, astfel, mai atractive decât orice altceva.

Economia americană a dat semne clare că şi-a consolidat creşterea şi FED nu mai consideră necesar să păstreze regimul de dobânzi aproape zero, la care a pompat bani noi în sistemul financiar până acum.

Măsura de declanşare a creşterii graduale a dobânzilor a fost precedată de încetarea, anul trecut, a operaţiunilor de infuzie de lichidităţi prin achiziţia de obligaţiuni ale guvernului, celebra relaxare monetară (quantitative easing, QE).

Cu aceste operaţiuni FED a stimulat revenirea economiei în ultimii şapte ani, inundând cu lichidităţi pieţele americane şi, implicit, pe cele ale lumii.

Între timp, euro slăbeşte pentru că Zona Euro abia în această lună şi-a început propria campanie QE, prin achiziţia de titluri guvernamentale în valoare de 60 de miliarde de euro în fiecare lună, timp de 19 luni de acum încolo. Creşterea volumului de euro de pe piaţă a condus la slăbirea monedei europene şi a accentuat tendinţa de depreciere a acesteia, deja cauzată de creşterea puterii dolarului.

Ca urmare, fluxurile de bani se reorientează dinspre mai toate regiunile lumii şi din mai toate instrumentele de investiţii denominate în euro sau în alte monede, spre SUA şi spre activele în dolari, ceea ce produce pagube pe alte pieţe.

Sunt foarte expuse chiar şi „marile emergente”, precum Brazilia, Rusia, India şi China (BRIC), în vreme ce pieţele mai mici şi pieţele de frontieră, precum România, nu mai au şanse, fiind din start considerate riscante.

Toate investiţiile în altceva decât în titlurile americane cu venit fix au devenit brusc mai riscante, inclusiv acţiunile de la bursele din New York şi, cu atât mai mult cele din alte părţi ale lumii.

Atractivitatea titlurilor americane, ca urmare a creşterii previzibile a dobânzilor pe dolari sifonează resursele din lume către acestea, potrivit comentatorilor Reuters.

Leul dezamăgitor

Dacă meciul leului cu dolarul pare pierdut din start, moneda naţională dezamăgeşte şi în partida cu euro, în care ar fi avut şanse teoretice mai mari decât cele ale stagnării înregistrate în prezent.

Pentru întărirea leului faţă de moneda europeană, nu sunt suficiente slăbiciunile euro, amplificate de QE-ul european şi de incertitudinile legate de posibilitatea ieşirii Greciei din Euroland. Pe de altă parte, semnele de revenire ale economiei româneşti nu sunt suficient de convingătoare pentru jucători pentru a paria pe leu, mai degrabă decât pe euro.

„Leul nu este întrutotul ”inocent” având în vedere că nu reușește să se aprecieze în raport cu Euro, mișcarea laterală fiind o performanță relativ slabă (în ultima lună zlotul polonez s-a apreciat). O întărire a leului, fie și de câteva procente în raport cu Euro ar fi limitat efectul de depreciere în raport cu dolarul american”, spune analistul de ala XTB România.

Puterea dolarului

Dolarul este cea mai folosită monedă din lume. Este principala rezervă internaţională a băncilor centrale ale lumii şi este utilizată în cele mai mari şi mai multe tranzacţii comerciale şi financiare.

Puterea dolarului vine atât din forţa economiei SUA, cât şi din cea politică. Economia SUA este cea mai mare din lume, cu o producţie de 16,72 de trilioane de dolari în 2013. Este urmată de Uniunea Europeană şi de China. A cincea parte a din totalul valorilor comerciale ale întregii lumi se produce în SUA.

Dolarul este implicat în mai mult de 85% din trazacţiile valutare din lume şi 39% din valoarea totală a obligaţiunilor ţărilor lumii este denominată în dolari. Numai tranzacţiile de pe pieţele valutare (FOREX) depăşesc cinci trilioane de dolari pe zi.

Tranzacţiile comerciale totale ale lumii depăşesc 24 de trilioane de dolari (echivalent).

În dolari sunt 62% din rezervele valutare ale ţărilor lumii de peste 12,6 trilioane de dolari (echivalent), în vreme ce băncile centrale îşi ţin în euro 25% din rezervele lor internaţionale.

sursa: economica.net