„Lui Zubco îi tremurau mâinile și nu știa ce să facă…”

Schimbarea procurorului general nu va influența situația din procuratură atâta timp cât instituția rămâne a fi o armă politică. De această părere sunt atât persoane care au lucrat în procuratură și alte instituții de drept, cât și actualii procurori. Unii afirmă că, după ce fusese numit în funcție, lui Valeriu Zubco îi tremurau mâinile. Alții recunosc că omorul din Pădurea Domnească a fost ascuns și în fața viceprocurorilor generali ai RM. Iar alții se îngrijorează că ordonanțele emise de Andrei Pântea, în calitate de procuror general interimar, pot fi declarate neconstituționale. Toți însă consideră că noul șef trebuie să fie o persoană din sistem.

„Vânătoarea a fost ascunsă și de noi”

Dacă Andrei Pântea nu se grăbește să facă pronosticuri despre noul procuror general, arătându-se interesat de repararea crizei de imagine a instituției, colegul său viceprocurorul general Eugen Rusu declară franc că „AIE este sortită să numească un alt procuror general până la alegerile parlamentare, fiindcă altă alianță nu avem”. În opinia lui Rusu, lucrurile în această privință se pot îmbunătăți numai dacă parlamentul îl va înlocui pe Zubco cu o persoană apolitică și din sistem. „Am văzut cu toții ce se întâmplă când avem la conducere pe cineva din afară. Comparația cu ministrul de Interne nu trage la cântar, căci acela este și om politic. Avem nevoie de un profesionist, care să nu fi fost implicat în diferite chestiuni, ca predecesorul său și care să-i demită pe toți cei care au slujit unor persoane, în detrimentul legii. Iar deputații, după ce-l vor alege, să nu-l sune la fiece pas, cu diferite cereri personale. Eu opt ani am fost deputat și nu am făcut interpelări neghioabe la adresa procurorului general”, afirmă Rusu. Cât ține de tăinuirea vânătorii din 23 decembrie, el ne spune că nici viceprocurorii generali nu au fost informați despre aceasta: „Pântea era în concediu. Nici eu, nici Igor Serbinov nu știam nimic. Am aflat și noi din presă”.

„Își doresc o procuratură de buzunar”

Una din greșelile fatale ale lui Zubco a fost că nu s-a debarasat de cadrele comuniste, consideră Ion Diacov, procurorul mun. Chișinău. „I-a jucat festa faptul că s-a înconjurat cu persoane de genul lui Igor Popa, Chitoroagă și alții, moșteniți de la comuniști. De aceea am rămas unde am rămas și cu 7 aprilie, și cu alte dosare. Condus din spate, el a monopolizat puterea, încălcând legea, care îl obliga să propună parlamentului componența numerică a Colegiului procuraturii în termen de 30 de zile după învestirea sa. Dar el n-a făcut-o nici până astăzi…”, susține Diacov. Menționăm că Valeriu Zubco a fost singurul procuror general al RM care a activat fără consultanța Colegiului, conducând instituția de unul singur.

Ion Diacov nu crede că AIE va găsi un numitor comun pentru numirea noului procuror general până la următoarele alegeri parlamentare, pentru că nimeni nu-și dorește o procuratură independentă. El se arată convins că este unul dintre puținii care ar putea redresa situația în Procuratura Generală (PG), dar ne asigură că, în mod categoric, nu și-a dorit niciodată să ocupe această funcție. „N-am slujit niciodată nimănui și n-am de gând s-o fac. Nimeni nici nu-mi va propune acest post, căci toți știu că nu mă voi lăsa influențat. Ei își doresc o procuratură de buzunar”.
O altă soluție pentru depolitizarea procuraturii ar fi ca generalul să fie ales de către cetățeni, este de părere procurorul Gheorghe Ciobanu, fost candidat la șefia CNA. „Atâta timp cât o să se joace între ei, spunând că cedează acest post opoziției, pentru ca apoi să-l cumpere de la opoziție, nimic nu se va schimba”, precizează Ciobanu.

„Mă uit la băieții ăștia trei și nu-i înțeleg”

Foștii procurori, care au ocupat poziții-cheie la timpul lor, împărtășesc în mare parte opiniile succesorilor lor. Nici primul procuror general al RM, Dumitru Postovan, nu poate pricepe cum a lucrat Zubco fără Colegiu: „Pe timpuri, eu nu puteam face un pas fără Colegiu, dar Zubco a condus de unul singur și nimănui nu-i pasă. Mă mir că toată lumea știa despre asta, dar toți tăceau, pentru că era algoritm și se temeau să-l încalce”. Potrivit lui Dumitru Postovan, doar societatea civilă și partenerii noștri internaționali ar putea tempera luptele politice ce se duc în jurul funcției respective. „Partidele se tem doar de electorat și doar sub presiune din afară și din interior își vor apleca urechea. Atunci ar putea găsi un om pe potrivă, după cum l-au ales și pe șeful statului”, spune Postovan. El nu este de acord cu poziția premierului Filat, precum că reformele pot fi făcute de oameni din afara sistemului: „S-a zis să fie numiți șefi din afară, deoarece cei din sistem au mentalitate veche și au numit la MAI, la Educație și la SIS oameni care vor face reforma. Dar ce să reformezi tu, când idee n-ai cu ce se mănâncă această mâncare? Mă uit la băieții ăștia trei și nu-i înțeleg”. În sensul depolitizării PG, Postovan optează pentru crearea unei alte comisii parlamentare, care să vină cu recomandări privind schimbările pe interior. În opinia sa, locul lui Zubco ar putea fi preluat de către unul din cei trei foști adjuncți ai săi: Pântea, Serbinov sau Rusu, dar și de Stanislav Pavlovschi, fost procuror și apoi judecător din partea RM la CEDO.

„Parlamentul nu a aprobat interimatul lui Pântea”

Mai mult, Postovan se arată rezervat față de interimatul la șefia PG, ocupat acum de prim-viceprocurorul general, Andrei Pântea, considerând că această decizie trebuia neapărat să fie aprobată de parlament. Legea cu privire la procuratură stipulează că prim-adjunctul poate exercita atribuțiile primei persoane în instituție doar în absența sau în imposibilitatea de exercitare a funcțiilor procurorului general. E adevărat că respectivul articol din lege este interpretat în mod diferit, însă, după Postovan, „aceasta însemna că generalul se află fie în concediu, fie e plecat în deplasare, fie este bolnav, dar e în funcție. Iar Pântea, fiind numit ca interimar prin ordinul unui procuror detronat, nu poate să se prezinte ca și prima persoană. Dacă parlamentul nu-i aprobă interimatul, orice ordonanță emisă de Pântea în această calitate poate fi declarată neconstituțională”.

„Au rămas doar persoanele loiale…”

La rândul său, ex-procurorul de Chișinău, Petru Bobu, consideră că succesorul lui Zubco trebuie neapărat să aibă frica de lege și să nu fie o „drâmbă din afară”. „Un procuror trebuie să-și cunoască profesia, să aibă verticalitate, să fie curat ca lacrima și să nu se lase dirijat, chiar dacă știe că mâine va fi demis”. Potrivit lui Bobu, printre cei care s-ar descurca cu siguranță la șefia procuraturii se numără: Eugen Rusu, consilierul prezidențial Vasile Sturza, Andrei Pântea și Ion Diacov.
Mai pesimist decât alții, avocatul Tudor Suveică, primul procuror Anticorupție, regretă că astăzi nu mai ai cu cine face lege în procuratură, deoarece aici ar fi rămas doar persoanele loiale. „Toți procurorii principiali, onești și cinstiți au fost presați să plece din sistem, iar alții au abandonat procuratura din cauza salariilor mici. Gurbulea era din sistem, era competent și se aștepta multe de la el, însă el s-a politizat, lăsându-se folosit. Eu am plecat din cauza batjocurii față de lege, care se făcea pe timpul lui”, afirmă Suveică.

„Zubco nu știa unde se află”

„Valeriu Zubco nu este corupt, el e cinstit, pur și simplu nu a nimerit în apele sale. Îl cunosc de la facultate și vă spun sincer că e un profesor foarte bun, dar, cu părere de rău, nu știu cine l-a împins aici. M-am dus odată să-l felicit cu ocazia zilei de naștere și lui îi tremurau mâinile. El nu știa unde se află. Se pierduse și nu știa ce face… El demult trebuia să se ducă și să le zică: „Măi băieți, dați-mi pace”. Este părerea fostului judecător și viceministru al Justiției Gheorghe Susarenco, care ne asigură că, în condițiile de astăzi, „procuratura noastră a devenit o armă politică, iar următorul procuror va fi o coadă de topor, căci cum e turcul, așa e și pistolul”. Schimbarea, atrage atenția Susarenco, va avea loc numai odată cu modificarea Constituției, dacă procurorilor li se va da libertatea de a adopta decizii. „Verticala puterii nu este bună în stat, dar e necesară în procuratură. Petru I spunea că procurorul este ochiul statului, el trebuie să țină mâna pe pulsul țării. Și, dacă trebuie de arestat, cum îi zice aceluia care stă în parlament cu șase telefoane pe masă…, să-l închidă! Să nu se prefacă toți că nu știu cine duce țigări din țară cu două mln. euro – să-l închidă! Să pună patru oameni cu automate și două mașini blindate în jurul clădirii procuraturii și va face ordine timp de șase luni. Lui Ștefan cel Mare nu-i trebuia procuror, el îi chema la recepție la Suceava și le tăia gâtul la vreo sută de boieri și restul stăteau drepți. Dar la noi, procurorii sunt sperietori pentru copii, umblând pe stradă cu pahoane (epoleți). Treceam prin Peresecina și am aflat că acolo, într-o singură seară, au fost jefuite 20 de case! Iar ei umblă cu pahoane…”. Susarenco este de părere că unul din puținii oameni cinstiți, care ar putea ameliora situația în procuratură, este ex-viceprocurorul general Nicolai Ursu.

Restructurarea PG este singurul angajament pe care RM și l-a asumat în 1995, când a aderat la Consiliul Europei, dar pe care nu l-a realizat nici până astăzi.