Cinci solicitări și niciun răspuns. Guvernarea PAS, surdă și mută la doleanțele Mitropoliei Basarabiei

Mitropolia Basarabiei a adresat, încă din noiembrie 2022, o solicitare oficială Președinției Republicii Moldova, în care a formulat cinci cereri majore ce țin de recunoașterea juridică și istorică a reprezentanței locale a Patriarhiei Române, care nu se bucură de un asemenea statut, spre deosebire de mitropolia subordonată Moscovei, dar și restituirea unor proprietăți confiscate în perioada ocupației sovietice.

Scrisoarea, semnată de Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, a fost publicată de fostul deputat creștin-democrat Vlad Cubreacov.

Mitropolia Basarabiei, victimă a ocupației sovietice

În documentul transmis Președinției, ÎPS Petru reamintește că structura ecleziastică românească din Basarabia a fost interzisă în perioada regimului sovietic, fiind reactivată abia în 1992 și recunoscută oficial în 2002, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului. Mitropolia amintește că a fost „deposedată abuziv de totalitatea bunurilor sale materiale, sacre şi profane” și că Republica Moldova, în calitate de succesor local al URSS, are obligația de a repara aceste abuzuri.

„Mitropolia Basarabiei a fost și rămâne o victimă a regimului sovietic de ocupație”, se afirmă în scrisoare, subliniindu-se că Biserica este parte integrantă a Patriarhiei Române și are o largă susținere în rândul cetățenilor moldoveni cu cetățenie română.

Cele cinci solicitări-cheie adresate Președinției

1. Acord de colaborare cu Guvernul

Mitropolia cere o convenție oficială cu puterea executivă, prin semnarea unui, care să-i recunoască statutul istoric, să-i permită accesul clericilor în instituțiile publice (armată, penitenciare, spitale) și să echilibreze influența dominantă a Mitropoliei Chișinăului (subordonată Moscovei).

2. Atribuirea unui sediu adecvat  

Mitropolia solicită transmiterea, cu titlu gratuit, a unei clădiri publice pentru a-i servi drept sediu, propunând fosta clădire a Sfatului Țării. Actualul sediu istoric a fost distrus, iar pe terenul acestuia se află astăzi clădirea Guvernului.

3. Invitarea oficială a Patriarhului Daniel

Se cere Președinției și Guvernului adresarea unei invitații oficiale Patriarhului României, pentru o vizită canonică în Republica Moldova. Mitropolia remarcă faptul că asemenea invitații au fost adresate frecvent Patriarhilor Moscovei.

4. Adoptarea unor măsuri legislative specifice

Printre solicitări se numără modificarea legilor cultelor și proprietății publice astfel încât să permită retrocedarea bunurilor confiscate de regimul sovietic, precum și abrogarea unor acte normative care împiedică restituirea patrimoniului ecleziastic.

5. Restituirea unor bunuri abuziv confiscate

Mitropolia cere returnarea clădirilor istorice în care au funcționat Seminarul și Facultatea de Teologie Ortodoxă din Chișinău, actualmente utilizate de instituții de stat. Totodată, se declară deschisă la despăgubiri echivalente pentru bunurile care nu pot fi restituite.

Aici ar fi de notat că, între timp, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a promis oficial, în cadrul unei întrevederi cu Patriarhul României, că Mitropolia Basarabiei va primi înapoi clădirea Bibliotecii Naționale, care i-a aparținut cândva, dar, până astăzi acest lucru nu s-a întâmplat.

„Refuzul echivalează cu asumarea trecutului sovietic”

În aceeași scrisoare, Mitropolia Basarabiei avertizează că refuzul statului de a soluționa problema restituirii bunurilor bisericești confiscate în perioada comunistă „echivalează cu asumarea deliberată a trecutului sovietic totalitar și a abuzurilor comise”.

„Abuzul, inclusiv cel din perioada ocupației sovietice, nu poate fi sursă de drept într-un stat autentic democratic, cum se dorește a fi Republica Moldova”, se menționează în document. Mai mult, reprezentanții Mitropoliei consideră că o eventuală retrocedare ar constitui o probă a desovietizării reale a statului și un gest de încredere în parcursul european.

Scrisoarea mai amintește că Guvernul României, dar și instituțiile europene, urmăresc cu preocupare tratamentul aplicat Mitropoliei Basarabiei, mai ales în contextul „războiului hibrid purtat de Moscova prin intermediul structurii ecleziastice loiale Patriarhiei Ruse”.

„Așteptările părții române au fost reliefate cu claritate prin mesajul public transmis de Guvernul României cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei”, se arată în document.

Deși președintele Maia Sandu a avut loc o întâlnire cu ÎPS Petru, în 16 noiembrie 2022, iar după asta au mai urmat un șir de întrevederi oficiale cu exponenții puterii politice de la Chișinău, până în prezent, Mitropolia Basarabiei nu a primit un răspuns oficial la niciuna dintre cele cinci cereri formulate.