Majorarea salariilor judecătorilor nu descurajează corupția

Concluzia aparține economistului de la „Expert-Grup” Rustam Romaniuc și a fost făcută publică în cadrul studiului „Analiza majorării salariilor pentru judecători, costuri fără beneficii?!”.

Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a declarat că „statul își propune să ofere judecătorilor din instanțele de fond minimum trei salarii medii pe economie, așa cum recomandă Comisia Europeană”.

Potrivit studiului, nivelul de eficiență și independență a sistemului judecătoresc nu ține doar de resursele financiare alocate domeniului justiției și recomandă crearea unor mecanisme focusate pe motivațiile individuale ale judecătorilor de a depune un efort optimal, precum și stimularea judecătorilor performanți să rămână în sistemul judecătoresc odată cu atingerea vârstei de pensionare.

Majorarea resurselor alocate acestui sector, în general, și mărirea salariilor, în particular, nu poate fi justificată decât atunci când o astfel de măsură este menită să sporească efectiv produsul social generat de judecători, consideră autorul studiului. În cazul inițiativelor vehiculate de autorități și a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2015, legătura dintre majorarea salariilor și sporirea performanței și a independenței judecătorilor nu este evidentă, deoarece nu au fost elaborate mecanisme credibile menite să schimbe setul de motivații pentru judecători. „Ne putem aștepta, cu o oarecare certitudine, că creșterea nivelului de remunerare va spori posibilitățile de consum ale judecătorilor, însă atingerea acestui efect nu este și nici nu ar trebui să fie scopul unei politici publice”, remarcă expertul. Numeroase analize indică faptul că lipsa unei corelări pozitive între remunerarea judecătorilor și nivelul de efort depus de către aceștia, în cel mai bun caz, ar putea avea un efect pozitiv doar pe termen scurt. Potrivit studiului, descurajarea corupției în rândul judecătorilor și motivarea acestora pentru a depune un efort optimal în deciziile adoptate este posibilă doar prin adoptarea reformelor menite să altereze setul de motivații care ghidează deciziile judecătorești.