Căpuşele, insecte dăunătoare
Căpuşele sunt antropode mici de 2,5- 14 mm, compuse din două segmente, care se hrănesc cu sânge. Acestea transporta o serie de boli, fiind pe locul doi după ţânţarii la nivel mondial că grad de pericol asupra sănătăţii. Nu înţepătura cauzează infecţia, ci toxinele, secreţiile, micoorganismele pe care le conţine salivă căpuşelor.
Există aproximativ 800 de specii de căpuşe, însă doar două pot transmite sau provoca boli îngrijorătoare: Ixodidae şi Argasidae. Primele au pe spate un scut dur care le defineşte aspectul; acestea se ataşează de gazdă şi se hrănesc timp de câteva ore până la câteva zile.
Transmiterea bolii se întâmplă de obicei la sfârşitul mesei, când căpuşă este plină de sânge. Argasidaele au corpul mai rotund şi sunt lipsite de scutul de pe spate. Acestea se hrănesc, de obicei, mai puţin de o ora şi transmit boală într-un timp foarte scurt, până la un minut. Muşcătura de căpuşă produce reacţii intens dureroase.
Simptomele muscaturii de căpuşă
În general, muşcătura de căpuşă este nedureroasă. Mulţi oameni nu o pot observă şi nu pot găsi insectă, care se desprinde apoi. Cu toate acestea, există unele simptome care sunt cauzate de muşcătura de căpuşă.
Ocazional, o neurotoxină (o substanţă toxică pentru sistemul nervos) secretată în timpul ataşamentului de gazdă pentru a face muşcătura insesizabilă provoacă slăbirea muşchilor sau paralizie. Simplă înlăturare a insectei stopează producţia de neurotoxină, iar persoană afectată îşi revine rapid şi complet. Muşcătura de căpuşă în sine cauzează simptome abia după ce căpuşă se desprinde şi cade. Poţi observă înroşire locală, mâncărime, arsură şi, rareori, dureri locale intense.
Rezultatele bolilor transmise de căpuşe se instalează după câteva zile sau săptămâni. De aceea, doctorii sau persoanele afectate nu suspectează o boală cauzată de căpuşe, ignorând înţepătura abia vizibilă.
După muşcătura de căpuşă, poţi prezenţa oricare dintre următoarele simptome, precizează emedicinehealth.com:
– febra;
– amorţeală;
– eczeme;
– confuzie;
– senzaţie de slăbire;
– durere şi umflarea articulaţiilor;
– palpitaţii;
– paralizie;
– respiraţie sacadată;
– greaţă şi vărsături.
Boli cauzate de muşcătura de căpuşă
Iată o lista cu bolile transmise de căpuşe şi simptomele lor.
Boală Lyme (borelioza): oboseală, dureri de cap, febra, torticolis, dureri musculare şi ariculare, erupţii extinse.
Babesioza: apetit scăzut, oboseală, febra, dureri musculare.
Ehrlichiosis: febra, frisoane, dureri de cap, greaţă, vărsături, erupţii violet sau roşii.
Febra Rocky Mountain: febra, dureri de cap severe, dureri musculare şi articulare, iritatie, greaţă şi vărsături.
Tularemia: frisoane, febra mare, dureri de cap, ulcer şi umflarea ganglionilor la locul muscaturii, greaţă şi vărsături.
Febra de Colorado: febra, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, fotofobie.
Focarele de boli provocate de muşcătura de căpuşă urmează modelele sezoniere (în general, din aprilie până în septembrie), perioada în care căpuşă evoluează de la larvă la adult. Iernile blânde urmate de primăveri timpurii duc la un număr mare de căpuşe şi o frecvenţa crescută a bolilor pe care le transmit.
Diagnosticarea muscaturii de căpuşă
Nu există teste care să poată identifica tipul căpuşei care a făcut muşcătura dacă această s-a desprins de gazdă. Cu toate acestea, medicii efectuează o examinare atentă a întregului corp, căutând căpuşe încă ataşate, erupţii cutanate sau semne ale vreunei boli.
Dacă este găsită căpuşă, doctorul decide ce teste trebuie realizate. Identificându-se tipul căpuşei şi specia ei, în continuare ar putea fi necesare teste de sânge pentru boli că Lyme, febra Rocky Mountain, Ehrlichiosis şi Turalemia (aceste teste ies în general negative chiar după câteva săptămâni de la muşcătura de căpuşă, chiar dacă simptomele sunt prezente). De asemenea, se poate face o examinare a sângelui la microscop pentru a diagnostica parazitul care cauzează Babesioza.
Examenele şi testele trebuie efectuate dacă prezinţi simptome după o muşcătura de căpuşă. Când acestea apar, determinarea testelor se face consultând un specialist în boli infecţioase.
Tratamentul muscaturii de căpuşă
Autoîngrijirea la domiciliu
Din păcate, multe persoane cred că ştiu cum să îndepărteze o căpuşă, însă aplicarea celor mai frecvente metode sfârşesc prin creşterea şanselor de infecţie. Cea mai mare îngrijorare în a scoate o căpuşă este posibilă transmitere a bolii.
Metodele frecvent utilizate, că un chibrit fierbinte care arde partea din spate a căpuşei, acoperirea ei cu vopsea, lac de unghii sau benzină, pot provoca leziuni suplimentare gazdei, stimulând insectă să producă mai multe secreţii patogene.
Cum să îndepărtezi o căpuşă
Utilizează o mică foarfeca curbată sau o pensetă. Poartă mănuşi astfel încât să nu se răspândească patogeni de la căpuşă pe mâinile tale. Folosind pensetă, prinde insectă cât mai aproape de piele; extrage-o, trăgând în sus şi urmărind ieşirea acului. (Păstrează căpuşă pentru eventualele analize.) Curată zona muscaturii de căpuşă cu spirt, tinctura de iod sau apă şi săpun. Observă zona înţepată timp de mai multe zile; pot apărea erupţii sau semne de infecţie. Aplică o crema antibiotică de prim ajutor pentru a preveni o infecţie locală.
Tratamentul medical
Tratamentul muscaturii de căpuşă depinde de durata ataşamentului, tipul de căpuşă, bolile care au fost observate în comunitate şi simptomele dezvoltate. De asemenea, este important agentul patogen transmis prin înţepătura. Tratamentele pot fi:
– Curăţarea locală şi aplicarea unei creme antibiotice.
– Pentru mancarine, se recomandă preparatele care conţin difenhidramina, sub formă de creme sau capsule orale.
– Antibioticele orale pot fi prescrise pentru anumite boli.
– Alte tratamente includ teste detaliate de sânge, fluide, medicamente şi internare.
Pentru un tratament specific, trebuie să se determine înainte boală transmisă de căpuşă.
Cum să previi muşcătura de căpuşă
– Evita zonele cu iarbă şi arbuşti, prielnice şederii căpuşelor.
– Poartă haine deschise la culoare când faci plimbări în natură, pentru că insectele să fie foarte vizibile.
– Aplică sprayuri împotriva insectelor, în special cele care ţin departe căpuşele.
– Verifică-te atent când te întorci acasă; fă acelaşi lucru cu patrupedele.
– Protejează animalele de companie inpotriva puricilor şi căpuşelor.
– Nu există vaccin împotriva muscaturii de căpuşă, însă cercetările arată că un tip de celule albe (bazofilele) ar putea juca un rol important în rezistenţă la înţepăturile acestor insecte.
sursa: ghiduldesanatate.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
