Mii de combatanţi din rândul poliţiei au chemat MAI în judecată, cerând să li se achite suplimentul la pensie în corespundere cu legislaţia în vigoare. Deşi marea majoritate a acestora a câştigat procesele şi a primit banii pe care îi merita, statul a făcut abstracţie de lege în cazul celorlalţi, plătindu-le în continuare suma mizeră de 18 lei. În 2008, când cererile în judecată sporeau necontenit, parlamentul n-a avut altă ieşire, decât să facă modificări în legislaţie…
Postoico: 18 lei, în loc de 65 lei
Din 1993, poliţiştii participanţi la acţiuni de luptă pe timp de pace îşi primesc pensiile în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor, a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele de interne. Legea prevedea pentru ei un adaos lunar de 100% din pensia minimă pentru limita de vârstă. Iar mărimea pensiei minime echivala cu cea a salariului minim – 18 lei – doar până în 1999, când, printr-o hotărâre de guvern, a fost majorată până la 65 de lei. După venirea comuniştilor la putere, în 2001, deşi pensia minimă a crescut până la 135 de lei, veteranii MAI primeau în continuare 65 de lei. Se vede însă că şi această sumă le-a părut autorităţilor prea mare. La finele lui 2002, statul a pornit marea operă de discriminare a celor care au apărat independenţa RM. Din acea perioadă datează o scrisoare a Mariei Postoico, pe atunci şefă a Comisiei parlamentare juridice, către Ministerul Finanţelor, în care se recomandă ca suplimentul la pensiile poliţiştilor participanţi la conflictul de pe Nistru să revină la 18 lei…
Lovitura de graţie a venit puţin mai târziu de la Curtea de Conturi (CC). În martie 2003, Curtea efectuează un control la MAI şi adoptă o hotărâre, în care acuză ministerul că a prejudiciat Bugetul de stat cu peste şase milioane, achitând la 2.633 de persoane adaosuri la pensii de 65 de lei. Recomandările Curţii coincid cu cele ale dnei Postoico – majorările să constituie doar 18 lei.
Garev: 406 lei, în loc de 18 lei
De aici începe dezastrul. Au reuşit să-şi apere drepturile numai cei care au apelat în judecată. Între timp, prin hotărâri de guvern, pensia minimă pentru limita de vârstă a crescut în 2004 până la 197 lei, în 2005 – până la 290 lei, în 2006 – până la 336 lei, în 2007 – până la 406 lei, iar în 2008 – până la 475 lei. Toate instanţele le-au dat poliţiştilor dreptate şi MAI a fost nevoit să le plătească adaosurile menţionate mai sus. Căutând o soluţie, ex-ministrul Papuc a solicitat sprijinul autorităţilor. Până şi comunistul Valeri Garev, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, îi recomandă, printr-o scrisoare oficială din 2006, să plătească poliţiştilor participanţi la conflicte armate pe timp de pace suplimente la pensii nu de 18, ci de 406 lei, în corespundere cu legislaţia în vigoare. În 2008, şi Mihai Poalelungi, preşedintele Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, îi scria lui Papuc despre modul fraudulos în care MAI se achită cu veteranii săi.
Potrivit lui Sergiu Ţurcan, şeful Direcţiei economico-financiare a MAI, ministerul s-a conformat deciziei CC, ştiind că aceasta era şi poziţia dnei Postoico. „Însă, ulterior, deciziile instanţei au arătat că am greşit”, adaugă Ţurcan. Ca să iasă basma curată, în 2008, fosta guvernare a găsit soluţia, modificând legislaţia şi stipulând în lege mărimea adaosului la pensie – de 135 lei. În acest temei, MAI a recalculat pensiile din 2003 la patru mii de veterani. Astfel, guvernarea s-a asigurat, pentru a nu suporta noi pierderi în cazul în care alţi poliţişti vor apela în judecată, ca să-şi apere drepturile.
Curtea de Conturi: controlul a fost secret
Am încercat să aflăm la indicaţia cui, totuşi, aceşti oameni au fost nedreptăţiţi. Maria Postoico ne-a rugat să revenim mai târziu, pentru ca zile în şir să nu mai răspundă la apelurile noastre. Şefa CC, Ala Popescu, ne-a spus că nu ştie nimic despre controlul din 2003, pentru că atunci nu se afla în funcţie. Din alte surse am aflat că preşedintele CC în 2003, Vasile Pentelei, s-ar fi aflat la acel moment în spital, iar adjunctul său, Ion Nagailâc, nu-şi aminteşte nimic despre aceasta. La rândul său, Angela Pascaru, şefa Departamentului metodologie al Curţii, afirmă:
„Nu pot să mă expun asupra subiectului, pentru că n-am studiat dosarul. Materialele controlului au fost secretizate de MAI, iar la noi se păstrează în secţia secretă”.
Mihai Capbătut, şeful Secţiei pensionare a MAI, consideră că vina pentru situaţia creată aparţine doar CC: „Dacă Curtea nu ne-ar fi pus beţe în roate, constrângându-ne să reducem pensiile, poate că noi le-am fi majorat”. La rândul său, Maria Filip, controlor superior de stat, cea care a efectuat şi controlul la MAI în 2003, afirmă contrariul: „Dl Capbătut era întru totul de acord cu noi în privinţa reducerii suplimentelor la pensii şi spunea înflăcărat: „Da-da-da! Bine faceţi!”. Dna Filip consideră că rezultatele controlului sunt corecte şi precizează că echipa de control s-a condus de o altă lege, care stipula nu mărimea pensiei, ci a salariului minim… Întrebată cum îşi explică faptul că decizia sa a fost contestată de sute de ori de instanţele de judecată, dna Filip ne-a răspuns scurt: „Asta e… Nu-i exclus că legile îs făcute la noi ca fiecare să le manipuleze cum doreşte”.
Până în prezent, poliţiştii care au apărat RM în cadrul conflictului militar din stânga Nistrului primesc adaos la pensie de 135 de lei. Şi acesta este un semn evident că statul nu are nevoie de aceşti oameni. Însăşi decizia comuniştilor de a majora pensiile pentru toţi cetăţenii, iar pe apărătorii patriei de a-i scurge ILEGAL şi de puţinul pe care-l aveau, demonstrează un act clar de discriminare a celor care puteau să-şi piardă viaţa doar în interesele statului RM.
