Uneori, aceștia au gărzi noaptea, timp în care supraveghează pacienții nefiind tutelați de un specialist cu experiență. Mulți dintre ei nici nu au norocul să fie angajați oficial și, prin urmare, sunt nevoiți să trăiască doar din bursa de puțin peste 900 de lei pe lună, primită de la universitate sau din mila doctorilor sub aripa cărora au nimerit. Cum e să fii medic rezident în Moldova și ce este defect în acest sistem, am aflat chiar de la protagoniști.

La data de 7 octombrie 2013, a intrat în vigoare o hotărâre de Guvern cu privire la salarizarea medicilor rezidenți. Prin urmare, la Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice, a fost adăugată o nouă prevedere. Conform acesteia, medicii rezidenți, antrenați în acordarea asistenței medicale, beneficiază pe lângă bursă și de un salariu de medic începător, care de regulă ajunge la circa 2000 de lei.

În realitate însă lucrurile stau complet diferit. Unele instituții medicale din țară au găsit o metodă perfectă să profite de munca medicilor rezidenți și să nu le plătească nici măcar un sfanț – nu-i angajează oficial. Celor nemulțumiți li se sugerează să plece.

„În loc să obținem practică, avem grijă de documentația medicală”

Victor Juncu își desfășoară rezidențiatul în cadrul Centrului Mamei și Copilului, la specialitatea Obstretică și Ginecologie. Tânărul susține că cei cărora le este încredințat să ghideze medicii rezidenți, de cele mai multe ori nu-și exercită misiunea. „În loc să obținem abilități practice, noi trebuie să avem grijă de documentația medicală și să facem gărzi de noapte, iar unica remunerare este bursa de nici 1000 de lei, de care beneficiem lunar. Pentru a fi motivat, un medic rezident are nevoie de câteva condiții de bază: să învețe, să aibă resursele informaționale, să fie implicat și să primească o recompensă care să-i permită, cel puțin să supraviețuiască”, recunoaște dezamăgit tânărul specialist. Potrivit lui Victor, uneori, medicii cu experiență le spun deschis: „Și noi am fost rezidenți, și noi am scris documentația medicală. Nu am îndrăznit să reproșăm nimănui nimic! Voi însă vă căutați drepturi? Ar trebui să spuneți mulțumesc pentru că vă primim în acest spital gratuit și nu plătiți cum fac în alte țări”.

Acum bărbatul spune că să simte norocos, deoarece are parte de un profesor bun, care îi pune bazele teoretice. Totodată el și-a găsit și o echipă de medici alături de care activează. „Ei mă tratează la nivelul corespunzător. Mi-au pus bisturiul în mână destul de precoce și le datorez toate cunoștințele pe care le posed. Însă nu mereu a fost așa. În echipele, unde am activat anterior, mă simțeam constrâns, uneori folosit. Iată un exemplu clasic: înainte de finalizarea actului medical la care asistăm (operația cezariană), domnul doctor operator mi-a spus foarte clar să părăsesc sala de operație și să merg să completez documentația medicală. M-am simțit folosit, iar situația a căpătat greutate când restul asistenților medicali inferiori, prezenți la operație, au surâs, șoptind: „Ce noroc de rezidenții aceștia, măcar istoriile are cine să le scrie”. Am ieșit rușinat și am îndeplinit comanda”, mărturisește indignat tânărul.

Programul său zilnic începe la 8 și durează până la 17-18. Teoretic, acesta ar trebui să se finalizeze la ora 16. Totodată el trebuie să facă patru gărzi pe lună, însă ajunge să facă opt sau chiar 12. Salariul de 1750 de lei l-a primit ultima dată în primele zile ale lunii octombrie, de atunci „la contabilitate este liniște”. Din bursă Victor spune că reușește să-și achite doar căminul. „Părinții trăiesc la țară și nu pot să mă ajute financiar. De aceea banii pentru mâncare, internet, telefonie mobilă, abonamentul la troleibuz, congrese medicale și cărți, îi câștig în afara spitalului – lucrez suplimentar în domeniul IT”, a mai comunicat interlocutorul meu, care admite că în scurt timp va pleca peste hotare. Acum el se află în proces de perfectare a actelor necesare.

Gărzi de noapte, fără supravegherea medicilor

Cu probleme asemănătoare se confruntă și Elena, care este medic rezident la Spitalul Republican din Capitală mai bine de un an. Tânăra vine zilnic de dimineață la ședința operativă, lucrează toată ziua, iar periodic mai are și gărzi de noapte. Cu toate acestea atât ea, cât și majoritatea colegilor ei, nici măcar nu sunt angajați în cadrul instituției.

„Conform programului de la universitate noi trebuie să stăm până la 15.30, dar nu toți șefii de secții se conformează acestui regulament și deseori ne reținem atât cât este nevoie. Eu nu primesc nici un bănuț, dar noaptea fac gărzi în spital singură, fără ca să fiu supravegheată de vreun medic cu experiență, lucru care n-ar trebui să fie permis. Până la urmă tot părinții îmi dau bani. În aceeași situație sunt și alți colegi. Nouă ni se spune: „Dacă nu vă aranjează condițiile, plecați, pentru că vin mulți, dar nu toți reușesc”. Astfel, ești pus în situația să lucrezi acolo gratuit doar pentru ca să obții experiență. Rezidenții sunt la mila doctorilor de bază, care îi remunerează cumva, dacă muncesc bine! Eu cred că fiecare persoană care face medicină aici s-a gândit la opțiunea de a pleca să muncească peste hotare. E greu să lucrezi în asemenea condiții”, povestește nemulțumită interlocutoarea mea.

Elena recunoaște că posibilitatea de a se angaja în spital este foarte mică. La Spitalul Republican sunt destul de mulți medici, iar dacă totuși au nevoie de cineva, ei suplinesc acest gol cu rezidenți. Totodată, tânăra specialistă spune că nu se poate transfera la alt spital pentru că baza clinică a catedrei este în această instituție medicală. Prin urmare ea trebuie să activeze în aceste condiții și următorii doi ani.

Rezidenții – „robi pe gratis”

Iurie Spancioc își face rezidențiatul la Centrul Medicină de Laborator, iar pentru a obține practica necesară, el este repartizat prin diferite spitale. Bărbatul trebuie să întrețină doi copii, dar beneficiază doar de bursa de aproape 1000 de lei. Salariu nu are pentru că nu este angajat oficial. „O parte de rezidenți au fost angajați pe o jumate de salariu, dar numărul lor e mic. Pentru ca să supraviețuim, în timpul liber, eu și colegii mei, lucrăm în firme farmaceutice, unii sunt asistenți medicali, alții sunt felceri sau chiar paznici”, recunoaște dezamăgit interlocutorul meu.

Medicul rezident susține că puțini medici sunt dispuși să învețe pe cineva secretele profesionale. „Mulți se folosesc de rezidenți ca de niște „robi pe gratis”. Te pun să faci cea mai grea muncă și așa zi de zi. Acest lucru face ca mulți tineri specialiști să nu aibă destule competențe și îndemânări și, prin urmare, cunosc meseria doar mecanic, fără să aibă o gândire analitică. Din acest motiv, în timpul anilor de rezidențiat, mulți absolvenți de la medicină pur și simplu abandonează acest domeniu”, a comunicat Iurie Spancioc.

Bărbatul este de părere că remunerarea proastă a specialiștilor din domeniul medical duce la dezvoltarea fenomenului corupției în rândul medicilor. Ca să nu fie nevoit să ia mită de la pacienți, el se gândește să-și ia familia și să plece din țară. „Acum periodic muncesc peste hotare. Totodată mă mai ajută și fratele, care tot lucrează în străinătate… altfel nu reziști”, a punctat Iurie.

Conform datelor oficiale, în prezent, doar o treime din cei peste 1000 de medici rezidenţi din R. Moldova sunt remuneraţi pentru munca lor.

Rezidențiatul este etapa de pregătire a unui medic, care constă într-un stagiu de practică și specializare în spital, imediat după absolvirea facultății. Acesta are ca scop formarea îngustă a specialistului, optimizarea abilităților practice și familiarizarea lui cu mediul medicinii practice. Fără această etapă, persoana nu poate exercita profesiunea de doctor.