Am aşteptat să se facă verde la semaforul pietonilor ca să merg spre universitate. Însă am ezitat să păşesc. Ceva m-a oprit şi în acel moment prin faţa mea a trecut, cu o viteză nebună, un Land Cruiser negru. Am rămas perplexă. Era roşu pentru şoferi deja de câteva secunde, dar se vede că acesta nu este un obstacol pentru cei încăpăţânaţi şi cu bani în buzunar. În acea clipă, zeci de gânduri mi-au trecut prin minte. Mi-am imaginat ce-ar fi fost dacă traversam strada cu două secunde mai devreme. Aş fi fost întinsă pe asfalt… M-am gândit cum ar fi reacţionat părinţii, dacă mi se întâmpla accidentul? Ce-ar fi făcut sărmana mea mamă, peste hotare, tata, sora, iubitul? Şi m-au umplut lacrimile. Mă întreb: câte persoane se află zilnic în situaţia mea şi când se vor lua măsuri cu asemenea şoferi?
De mică sunt obişnuită să privesc de câte două ori în părţi înainte de a traversa strada. Şi de data aceasta m-am convins că fac bine.
Unele posturi TV promovează campanii împotriva încălcărilor regulamentului circulaţiei de către conducătorii auto. Statisticile arată că numai în primele nouă luni ale acestui an 269 de persoane au decedat în accidente rutiere, iar alte peste 2600 au fost rănite. Oare şoferii vor conştientiza vreodată aceste cifre?
După acest caz, am citit pe site-ul unui centru de informare în domeniul circulaţiei rutiere un articol care stipulează că „încălcarea de către conducătorul auto a regulamentului de circulaţie, cu cauzare de leziuni corporale victimei… se sancţionează cu o amendă de 50 de unităţi convenţionale şi şase puncte de penalizare”, adică, dacă m-ar fi lovit în acea dimineaţă, sănătatea mea şi durerea părinţilor ar fi costat doar 1000 de lei, amendă impusă şoferului – o nimica toată pentru deţinătorul unui Land Cruiser. De aceea, mi-e frică să merg pe zebră…
Silvia Zmuncilă,
studentă USM
