Bulgarii basarabeni în statistici

Potrivit diferitelor statistici din perioada țaristă, românească sau sovietică, numărul bulgarilor, deși a crescut constant, nu a reprezentat mai mult de 6 la sută din populația totală a provinciei. Astfel, în anul 1858, în Basarabia existau circa 48 mii de etnici bulgari (5 la sută din populație), iar în anul 1897 erau numărați 103 mii (de asemenea 5 la sută), dintr-un total de aproximativ 2 milioane de locuitori. Recensământul interbelic românesc din 1930 arată o creștere substanțială a numărului bulgarilor – 163, 726, ceea ce reprezenta 5,7% dintr-o populație de 2,8 milioane de locuitori.

În conformitate cu datele recensământului sovietic din 1989, în RSSM locuiau 88 419 bulgari (2%), dintr-un total de 4,3 milioane de locuitori. Această scădere a numărului trebuie analizată prin prisma cedărilor teritoriale românești față de URSS în anul 1940, care au făcut ca cea mai mare parte a bulgarilor să devină locuitori ai statului vecin. Actualmente în Ucraina, numărul bulgarilor basarabeni este estimat la peste 129 mii în Bugeac (în regiunea Odesa) și 75 mii în celelalte părți din sudul Ucrainei), în conformitate cu datele furnizate de recensământul ucrainean (2001) în Ucraina ar exista un total de 204 600 bulgari. Etnicii bulgari sunt majoritari în raionul Bolgrad (45600 din cei 75 mii locuitori, adică 60.8%, dar ei locuiesc de asemenea și în alte raioane ale Bugeacului: Arciz – 20.200 din 51.700 (39.07%), Tarutino – 17.000 din 45.200 (37.61%), Ismail – 14.100 din 54.700 (25.78%) și Sărata – 10.000 din 49.900 (20.04%). De asemenea, sunt 8.600 bulgari în orașul Ismail (dintr-o populație totală de 85.100 persoane, sau 10.11%).

Rezultatele recensământului organizat în octombrie 2004 au scos la iveală faptul că 65.072 bulgarii basarabeni (1.95% din populație) locuiesc în R. Moldova (excluzând regiunea Transnistria), concentrați în principal în partea de sud – mai precis în raionul Taraclia.
Recensământul organizat în noiembrie 2004 în Transnistria a numărat 3.164 (3.16%) bulgari în orașul Tighina și împrejurimile acestuia și încă 10.515 (2.39%) pe malul estic al râului Nistru.

Curiozități sociale și lingvistice

Din totalul acestora, 29.447 bulgari locuiesc în orașe (și reprezintă 2.26% din populația urbană) și 36.215 locuiesc în mediul rural (1.74% din numărul populației rurale). 90.60% dintre etnicii bulgari sunt născuți pe teritoriul actual al Republicii Moldova (media națională este de 94.6%), 5.968 (9.09%) în alte țări care au aparținut Uniunii Sovietice (media națională este de 5.16%) și 199 (0.30%) în alte părți.
– 53.178 sau 80.99% din numărul etnicilor bulgari au declarat limba bulgară ca limbă maternă (69.23% în mediul urban și 90.55% în cel rural), 2.766 sau 4.21% dintre ei au declarat limba română ca limbă maternă (4.91% în mediul urban și 3.64% în cel rural), 9.134 sau 13.91% dintre ei au declarat limba rusă ca limbă maternă (25.08% în mediul urban și 4.83% în cel rural) și 584 sau 0.89% au declarat o altă limbă maternă (0.78% în mediul urban și 0.98% în cel rural).

– 35.808 sau 54.53% dintre etnicii bulgari au declarat limba bulgară ca limbă principală în uzul zilnic (36.81% în mediul urban și 68.95% în cel rural), 5.698 sau 8.68% dintre ei au declarat limba moldovenească/limba română ca limbă principală (7.93% în mediul urban și 9.29% în cel rural), 23.259 sau 35.42% dintre ei au declarat limba rusă ca limbă principală (54.45% în mediul urban și 19.95% în cel rural) și 897 sau 1.37% dintre ei au declarat o altă limbă principală (0.81% în mediul urban și 1.81% în cel rural).

– Bulgarii basarabeni sunt majoritari în raionul Taraclia, fiind în număr de 28.293, adică 65.56% din populația raionului. De asemenea, bulgari sunt și în municipiul Chișinău (8.868, adică 1.2%), Găgăuzia (8.013, adică 5.1%), raionul Cahul (5.816, adică 4.9%), raionul Leova (3.804, adică 7.4%) și raionul Cantemir (3.736, adică 6.2%).

– Numărul etnicilor bulgari din Transnistria este de 10.515 (2.39%), din care 2.450 (1.55%) în orașul Tiraspol și 7.323 (8.44%) în raionul Slobozia (care include și satul Parcani). Alți 3.001 (3.09%) bulgari locuiesc în orașul Tighina și 342 în 3 suburbii ale sale. În total, sunt 79.520 (2.02%) bulgari în R. Moldova, inclusiv Transnistria.
Bulgarii basarabeni sunt majoritari într-un singur oraș din R. Moldova, Taraclia (10.732 bulgari, sau 78%) și în 8 comune din țară: Tvardița, raionul Taraclia (5.396 din 5.882 locuitori, 91.7%); Corten, raionul Taraclia (3.036 din 3.407 locuitori, 87.5%); Colibabovca, raionul Leova (934 din 1.142 locuitori, 81.8%); Cairaclia, raionul Taraclia (1.733 din 2.124 locuitori, 81.6%); Stoianovca, raionul Cantemir (1.055 din 1.372 locuitori, 76.9%); Valea Perjei, raionul Taraclia (3.792 din 4.986 locuitori, 76%); Vozneseni, raionul Leova (985 din 1.396 locuitori, 70.5%).

Paradoxuri ale instrumentalizării politice

Bulgarii au fost folosiți și organizați în diferite moduri de regimurile politice care s-au schimbat de-a lungul timpului pe teritoriul unde locuiesc, fapt ce a determinat o memorie colectivă și istorică extrem de paradoxală printre aceștia. În timpul războaielor ruso-otomane din secolele XVIII-XIX, când armatele rusești au atins și traversat Dunărea, unii locuitori de etnie bulgară le-au sprijinit. Aceste populații s-au compromis în ochii otomanilor și au fost nevoite să se refugieze în Imperiul Rus. Propaganda rusească a desfășurat o activitate intensă pentru a-i convinge pe bulgari să se așeze pe teritoriile anexate recent de ruși, de unde fuseseră alungați tătarii. Coloniștii bulgari s-au așezat nu doar în Basarabia, ci și în regiunea Herson. Prin urmare, aceștia au dezvoltat o loialitate aparte față de trecutul rus.

Pe de altă parte, în timpul Răscoalei de la Tatarbunar din 1924, când agitatorii sovietici au încercat să răstoarne, fără succes, administrația românească din sudul Basarabiei, mulți etnici bulgari (împreună cu localnicii moldoveni (români) și germani basarabeni) s-au situat de partea autorităților românești, după cum a subliniat Gheorghe Tătărescu în raportul înaintat în numele Ministerului de Interne către Parlamentul României în 1925. Mai mulți etnici bulgari au devenit primari de localități în Basarabia, membri ai partidelor politice românești, fapt ce a atras represiuni deosebit de violente din partea sovieticilor față de această etnie în 1940. Majoritatea acestor primari și membrii familiilor lor și-au găsit moartea în „Ivdellagheri” din regiunea Sverdlovsk, unde au fost deportați în anii 1940-1941.

Într-un mod și mai curios, în condițiile războiului din Ucraina de Est, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a anunţat că a blocat în anul 2015 răspândirea în Odesa a mişcării separatiste „Consiliul Poporului Basarabiei”, o mişcare politică inspirată de serviciile secrete din Rusia. Agenţii au găsit la domiciliile iniţiatorilor mişcării textul „Constituţiei Republicii Populare Basarabia”, „Manifestul Poporului din Basarabia”, mai mult de 500 de exemplare ale ziarului separatist „Novorossia” şi alte materiale de propagandă. Regiunea izolată a Basarabiei ucrainene, cunoscută şi sub numele de Bugeac, se învecinează la vest şi nord cu R. Moldova, inclusiv cu regiunea separatistă transnistreană, în sud cu România, iar în est şi sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai de o mică fâşie de pământ cu două şosele. În regiunea Odesa locuiesc 150 000 de etnici bulgari şi 50 mii de găgăuzi, care potrivit serviciilor ucrainene fiind supuşi în timp unei agresive politici de rusificare, reprezintă nucleul dur al populaţiei proruse din această regiune a Ucrainei.

Pe de altă parte, în diferite circumstanțe Mişcarea civică „Bulgarii din Ucraina” şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu „apelurile lansate periodic de la Bucureşti privind recuperarea de către România a teritoriilor sale istorice”. Potrivit comunicatelor asociaţiei etnicilor bulgari din regiunea Odesa „astfel de sentimente revanşarde sunt alimentate de instituţiile oficiale ale statului român; România este aproape de a formula oficial pretenţii teritoriale faţă de Ucraina şi R. Moldova; o indignare aparte stârnesc mesajele şovine din presa românească, mai ales acum, când Ucraina se confruntă cu o criză politică majoră”. Reprezentanţii mişcării subliniază că România nu are dreptul să ceară înapoi teritoriile pierdute. „Noi, bulgarii, ca unul dintre cele mai vechi popoare care trăiesc în ceea ce se cheamă acum sudul Ucrainei, în aşa-numita Basarabia, Bugeac şi Dobrogea, suntem dovada istorică a faptului că acest pământ nu este românesc”, menționează comunicatul mişcării „Bulgarii din Ucraina”.

„Noi respingem orice pretenţii teritoriale din partea ţării vecine România şi cerem păstrarea statu-quo-ului în ceea ce priveşte teritoriile. În caz contrar, bulgarii vor fi obligaţi să ceară României ca Dobrogea de Nord să revină Bulgariei, mai ales că termenul arendării acestui teritoriu a expirat demult”, subliniază organizaţia.

Curioase metamorfozări ale acestei etnii în timp și în spațiu, la fel cum este paradoxal felul în care a fost instrumentalizată și atrasă în jocurile politice și geopolitice ale regiunii în diferite perioade istorice, inclusiv în R. Moldova, așa cum vom vedea în articolul următor.