În pofida faptului că domeniul respectiv este reglementat de un șir considerabil de acte legislative și normative, acest aspect nu este doar o necunoscută în rândurile cetățenilor, ci este practic ignorat de către autorități. 

În prezent, absența unui sistem de reciclare și valorificare a deșeurilor se resimte tot mai mult, din cauza creșterii cantității și diversității acestora. Mai mult, faptul că societatea nu este educată să protejeze mediul, dezvoltarea urbanistică și industrială a localităților, precum și creșterea generală a nivelului de trai al populației, duce la producerea a tot mai multe deșeuri.

În zonele dezvoltate ale lumii, principiile de bază ale protecției mediului se bazează pe reducerea cantității de deșeuri, utilizarea acestora în calitate de materie primă secundară, folosirea deșeurilor combustibile cu scopul producerii energiei electrice și termice. În Republica Moldova, însă, acestea sunt doar niște criterii descrise în analize și rapoarte.

Raportul performanțelor R. Moldova în domeniul mediului, publicat în 2013, arată că deșeurile municipale generate în 2012 au scăzut cu 30% comparativ cu anul 2005, în mare parte drept urmare a scăderii nivelului industrial al țării. În același timp, rata de reciclare a acestor deșeuri a scăzut cu 10%, iar stocul de sfârșit de an depozitat a crescut de la aproximativ 4,3 mln. tone în 2005 la 7 mln. tone în 2010. Totuși, deșeurile de producție, generate în 2012, au constituit jumătate din cele generate în anul 2005.

Doar susținere verbală…

Deși Ministerul Mediului din Republica Moldova nu are o strategie bine construită în domeniul colectării, sortării și reciclării deșeurilor, acesta acordă autorizații întreprinderilor economice care și-ar dori să activeze în acest sector.

Valentina Cara, antreprenoare din orașul Cahul, a primit autorizație pentru colectarea şi comercializarea deşeurilor din sticlă şi polietilenă în 2009. „Le colectam de la gunoiște, le presam și le trimiteam la Peresecina, unde primeam 2,9 lei per kilogram. Atunci colectam zilnic câte 200 de kg”, povestește aceasta. A început activitatea în acest domeniu la îndemnul unui angajat al SEL-ului local, căruia-i aparținea gunoiștea. Ulterior, SEL-ul a interzis accesul colectorilor în acea zonă, asigurând că va continua prelucrarea deșeurilor individual. „Primeam și de la oameni, dar foarte puțin, respectiv am fost nevoită să închid afacerea. Eu adunam și sticle, și maculatură. Însă la noi în țară, dacă începi să te ocupi cu ceva, statul îți înăbușă afacerea”, explică fosta antreprenoare. Deși făcea parte din puținii oameni care participa la protejarea mediului, aceasta nu a fost scutită de taxe și nici nu a beneficiat de anumite facilități.
Autorizaţie pentru activităţile de colectare şi prelucrare a deşeurilor din lămpi, termometre şi baterii uzate care conţin mercur a primit și Gheorghe Lupu, directorul unei firme din satul Varnița. „Noi doar le colectăm și le transmitem unei companii din Tighina, care este sub jurisdicția orașului Bender, unde acestea sunt reciclate”, explică directorul, care asigură că pentru a avea o afacere rentabilă în acest domeniu este necesară tehnica modernă. „Deja al doilea an ne luptăm pentru un proiect de finanțare a unui utilaj nou și efectiv. Astfel vom putea recicla aici deșeurile, fără să le transmitem altei companii. Cu regret, nu am avut parte decât de susținere verbală”, adaugă Gheorghe Lupu. Compania acestuia colectează deșeurile periculoase de la cele cu capital străin, întrucât, conform antreprenorului, firmele cu capital autohton nu sunt interesate de protejarea mediului. Deocamdată, compania lui Gheorghe Lupu a colectat doar 30-40 mii de becuri.

Brazilia, campioană în reciclare

Dacă în Republica Moldova importanța reciclării deșeurilor nu este decât un subiect foarte rar dezbătut, iar sortarea deșeurilor este concepută ca un proces plictisitor și pierdere de timp, în țările dezvoltate aceasta este atât o demonstrare a grijii față de planeta care ne găzduiește, cât și o sursă de venit chiar și pentru oamenii de rând.

Un exemplu demn de urmat este orașul Curitiba din Brazilia, unde statisticile arată că acesta este unul dintre cele mai aproape de oameni. La sfârșitul anilor 1980 a fost printre primele orașe care ofereau o mare varietate de servicii de reciclare. Curitiba reciclează două treimi din deșeurile menajere, una dintre cele mai mari cifre din lume. Sistemele de reciclare au creat și locuri de muncă pentru cei cărora le era greu să se angajeze în altă parte, precum imigranții sau persoanele cu dizabilități.

Echipele de colectori, cu echipamente care se diferențiau prin culori, colectau deșeurile deja separate în organice și anorganice. Apoi, acestea erau sortate și trimise la zona de procesare. În timpul procesului nimic nu se pierdea. PET-urile erau prelucrate și returnate producătorilor, cărțile transmise bibliotecilor, iar artefactele – amplasate în muzee.

Pentru a încuraja societatea să participe la „schimbul verde”, care a fost introdus în 1990, sistemul presupunea remunerarea oamenilor săraci cu mâncare și abonamente la transport public. Acest lucru s-a dovedit a avea un mare succes, mai ales din cauza faptului că persoanele cu bugete reduse locuiau, în acea perioadă, în zone greu accesibile pentru mașinile de colectare a deșeurilor. De acest program au beneficiat 30 de mii de persoane.

Curitiba este unul dintre cele mai curate orașe din lume, deși are o bază mare de industrie, ceea ce l-a făcut să merite cea mai înaltă distincție a Națiunilor Unite pentru reciclare.

Bani pentru deșeuri

În același timp, locuitorii Californiei pot găsi pe eticheta PET-urilor anumite inscripții, precum „CA CRV; HI, ME 5” care arată că acestea pot fi răscumpărate. În SUA, CA înseamnă California, HI – Hawaii, ME – Maine. Unele supermarket-uri din statele menționate plătesc pentru sticle. La fel și în Olanda, unde toate PET-urile goale de la apă și băuturi răcoritoare pot fi schimbate pe bani în market-urile „Albert Heijn”. De altfel, doritorii pot aduce și sticle de bere. Astfel, la cumpărarea unei beri, aceștia nu vor plăti pentru recipient, ci doar pentru produs. Același sistem funcționează și în Norvegia.

În Marea Britanie, orice deținător de CD-uri, DVD-uri, jocuri de calculator vechi sau care nu sunt necesare se poate debarasa de ele într-un mod eco cu ajutorul site-ului MusicMagpie. Cantitatea aproximativă a acestora ajunge la 2,5 mii de tone. Prețul unui compact disc poate ajunge la 33 MDL (1,38 lire sterline).

Cine poluează Republica Moldova:

1764 întreprinderi industriale și de construcții
95 de întreprinderi de transport auto
3 centrale termoelectrice
2832 cazangerii
689 stații de alimentare cu produse petroliere și gaze
24 baze pentru depozitarea și păstrarea produselor petroliere
600 mii de unități de transport