În martie 2013, scriam că în centrul Capitalei va apărea o lucrare sculpturală care a existat în Chișinău în perioada interbelică. Era vorba despre monumentul celor „Trei martiri ai sfintei cauze naţionale”: Alexei Mateevici, Simion Murafa şi Andrei Hodorogea. Cei trei bărbați au fost fruntași ai mișcării naționale din Basarabia. Numele lor, cu excepția celui dintâi, desigur, ar fi rămas uitate, dacă istoricul Iurie Colesnic nu ar fi scris despre ei în cartea „Basarabia necunoscută”. Cele câteva rânduri au atras atenția avocatului Iulian Rusanovschi, care ocupa funcția de președintele Asociației Studenților Creștini Ortodocși (ASCOR). „Descoperind cartea lui Colesnic, „Basarabia necunoscută”, l-am sunat pe autor, el m-a pus în legătură cu Godoroja, și ne-am apucat de lucru”, spune avocatul, care anterior instalase câteva troițe în memoria unor personalități basarabene. El s-a referit la urmașul lui Andrei Hodorogea, fostul viceministru al Agriculturii, Dumitru Godoroja. Născut ca şi predecesorul său în satul Slobozia-Hodorogea din raionul Orhei, acesta consideră că e o chestiune de onoare ca unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai neamului să fie comemorat. „Andrei Hodorogea a fost un om înstărit şi influent. Din datele pe care le am, ştiu că Onisifor Ghibu a trăit în Moldova, a fost găzduit în casa lui Andrei Hodorogea, fiindcă erau buni prieteni. El a stat la baza formării Partidului Naţional Moldovenesc. Facem parte din aceeași familie, doar că numele meu a fost rusificat”, a declarat Dumitru Godoroja.
În 2012, ASCOR a reuşit să obţină avizul Comisiei monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii şi al Academiei de Ştiinţe și l-a depus pe masa consilierilor municipali. Dar au trebuit să treacă trei ani și un scrutin electoral până când Consiliul Municipal l-a votat.
„CMC a votat proiectul după o stagnare de vreo doi ani și șase luni. Noi am depus proiectul în martie 2012, și l-am scos în decembrie 2015. Am vorbit cu toți în parte, cu liberal-democrații și cu democrații și cu primarul. Toți spuneau că votează, că e un proiect nr.1, dar erau numai vorbe. Când ajungeau la proiectul nostru, începeau să se certe cu comuniștii, nu puteau împărți jumătate de hectar de pământ, și plecau toți din sală. Abia după alegerile locale, când s-a mai schimbat componența Consiliului, proiectul a fost votat”, povestește Iulian Rusanovschi.
Dumitru Godoroja și-a asumat cheltuielile pentru sculptarea monumentului, iar ASCOR a efectuat cercetări în arhivele din București.
Monumentul va fi amplasat în preajma Catedralei, acolo unde, în prezent, se află o placă comemorativă din marmoră instalată în memoria celor trei martiri de către Societatea Culturală „Ginta Latină” în anii ‘90. Deși documentele istorice spun că plăcile de bronz cu chipul martirilor au fost evacuate la București în 1940, după atâtea decenii, acestea nu au fost de găsit. De aceea, efigiile vor fi turnate din nou în R. Moldova.
Iulian Rusanovschi a precizat că după publicarea Hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial, va depune actele necesare pentru obținerea certificatului de urbanism. Monumentul este deja realizat în proporție de 60 la sută. Basoreliefurile vor fi turnate în bronz de către artistul Grigore Băț, iar postamentul va fi făcut din piatră de Cosăuți de Veaceslav Lozan. „Eu sunt aproape convins că monumentul va apărea anul acesta. Dar mai este nevoie de eforturi mari. Restabilirea unui monument nu e un proces simplu, trebuie să respectăm dimensiunile originale”, explică avocatul.
Cei trei martiri, Alexei Mateevici, Simion Murafa și Andrei Hodorogea, au murit de tineri în plin proces de eliberare națională a Basarabiei. Erau prieteni care luptau pentru aceeași cauză – reîntregirea neamului românesc. Alexei Mateevici a fost răpus de tifos exantematic, pe 13 august 1917, la o lună după ce a scris poezia „Limba noastră”. O săptămână mai târziu, o bandă de militari bolșevici care au dezertat de pe frontul românesc îi asasinează pe redactorul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” Simion Murafa și pe inginerul Andrei Hodorogea. Crima a șocat întreaga societate, pentru că Murafa și Hodorogea erau importante figuri ale vieții politice și culturale. Reinstalarea Monumentului celor trei martiri ar fi o recuperare necesară pentru memoria colectivă a românilor moldoveni.
Iulian Rusanovschi:
„Dragostea față de patrimoniul cultural al țării m-a determinat să mă ocup de acest proiect. Eu îmi respect trecutul, și-mi doresc foarte mult ca monumentele de for public din perioada interbelică să fie restabilite. Un alt argument este personalitatea preotului Alexei Mateevici, care a scris imnul Republicii Moldova, „Limba noastră”, și avocatul Simion Murafa, pe care îl consider coleg de breaslă”.
