Moralul rușilor a scăzut la un nivel-record de la prăbușirea Uniunii Sovietice, pe măsură ce populația resimte tot mai mult impactul războiului împotriva Ucrainei. Potrivit unui sondaj al Centrului rus de cercetare a opiniei publice (VCIOM), 66% dintre cetățeni au declarat în iulie că se așteaptă la perioade dificile.
Nivelul de pesimism este comparabil cu cel înregistrat în 1991-1992, în perioada destrămării URSS, când 66-67% dintre ruși anticipau, de asemenea, vremuri grele. Presimțirile lor s-au adeverit ulterior, iar Rusia a traversat o lungă perioadă de sărăcie generalizată cu o hiperinflație care a ajuns la 2 500%. Singura perioadă din istoria recentă a țării în care proporția pesimiștilor a fost mai mare a fost aprilie 2020, la debutul pandemiei de COVID-19, când 72% dintre respondenți se temeau de incertitudinea viitorului.
Potrivit sondajului VCIOM, de la începutul anului 2026 numărul rușilor care se așteaptă la dificultăți pentru țară a crescut cu o treime. Atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune, care au provocat o criză de carburanți în Rusia și au distrus peste 20 de centre logistice ale companiei Wildberries, afectează vizibil starea psihică a rușilor, în special în marile orașe, potrivit cercetătorului principal de la NEST Centre, John Lowe. Acesta a precizat că, pe măsură ce numărul atacurilor a crescut în ultimele 9-12 luni, tot mai mulți ruși au înțeles că este vorba despre un război de lungă durată.
În același timp, politologul Abbas Galliamov a remarcat că președintele rus, Vladimir Putin, a ajuns la putere în urmă cu un sfert de secol după ce a promis siguranță și o viață liniștită, însă a distrus chiar el siguranța promisă. Potrivit lui Galliamov, în Rusia de azi sentimentul de nesiguranță s-a extins la toate categoriile sociale, de la oficiali militari de rang înalt până la cetățenii de rând.
În ultima perioadă, Ucraina a intensificat atacurile asupra obiectivelor strategice din Rusia menite să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța și susține efortul de război, lovind rafinăriile și depozitele de combustibili care alimentează atât frontul, cât și economia internă. Atacurile au provocat un deficit de carburanți, ceea ce a dus la formarea de cozi la stațiile de alimentare din mai multe regiuni ale țării, la introducerea restricțiilor la vânzare și la lipsa combustibililor din multe stații PECO din Rusia, inclusiv la Moscova. Pentru a stabiliza piața internă, autoritățile au restricționat exporturile, au relaxat temporar standardele de calitate ale combustibilului și au recurs la importuri din Belarus și India.
