„Motorul” şahului moldovenesc ne-a părăsit
Maestrul a lăsat în urmă o amintire adâncă în sufletele celor care l-au cunoscut: rude, elevi, colegi, demnitari şi simpli amatori ai jocului minţii şi o amprentă istorică în şahul autohton.
Tudor Scripcenco şi-a început activitatea ca antrenor de copii în oraşul natal Cahul la 1 noiembrie 1954, pe când avea doar 19 ani. De atunci şi până la ultima sa clipă de viaţă nu a încetat să se dedice şahului, pe care l-a considerat un credo al vieţii. La începuturi nu îşi imagina că va ajunge să educe o campioană europeană, fiica Elmira. Şcoala „Scripcenco” au trecut-o, de asemenea, mulţi alţi şahişti de valoare, ajunşi ulterior mari maeştri: Marina Şeremetiev, Victor Comliacov, Victor Gavricov şi alţii.
Datorită iniţiativei şi profesionalismului de care a dat dovadă întru propagarea şahului în R. Moldova, în anul 1963 el a fost ales secretar al Federaţiei republicane de şah, pentru ca, peste trei ani, să ajungă preşedinte al federaţiei de şah din fosta URSS.
În anul 1974, la un turneu de şah, Tudor Scripcenco a cunoscut-o pe viitoarea soţie, marea maestră Naira Agababean, cu care s-a căsătorit în 1975. Un an mai târziu în familia Scripcenco a apărut un nou membru, fiica Almira, care le-a dus faima în întreaga lume, devenind campioană mondială printre junioare sub 16 ani şi campioană europeană printre senioare.
Tudor Scripcenco, în cei peste 50 de ani de activitate, a scris nouă cărţi de şah şi a publicat peste 5000 de articole despre acest gen de sport.
La 8 mai 2010 nu doar şahul moldovenesc, dar şi cel mondial, a pierdut un om de înaltă valoare. Condoleanţe familiei îndurerate au transmis mai multe instituţii sportive autohtone, precum şi Federaţia Internaţională de Şah (FIDE), dar şi forurile de profil din Turcia şi România.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!