„Din punct de vedere nutriţional, postul creştin-ortodox este o formă de vegetarianism, fiind restricţionat consumul de carne, lactate şi ouă, cu includerea, doar în anumite zile, a consumului de peşte. În unele variante, mai stricte, ale postului creştin ortodox, este restricţionat şi consumul de uleiuri vegetale, altele permiţând consumul de fructe de mare.

Postul Paștelui se remarcă, din punct de vedere alimentar, şi prin creşterea aportului de acizi graşi Omega-3, obţinuţi din alimente precum peştele, nucile, seminţele şi uleiurile vegetale. Aceste modificări ale alimentaţiei sunt considerate a fi responsabile pentru scăderea, la nivel seric, a nivelului colesterolului total şi a LDL colesterolului, aşa-numitul „colesterol rău”, responsabil pentru apariţia aterosclerozei”, a explicat, pentru Agerpres, nutriţionistul Adina Rusu.

Nivelul crescut al colesterolului seric – un factor de risc pentru bolile cardiovasculare

„Prin efectul său de reducere a nivelului seric al colesterolului total şi al LDL colesterolului, postul religios ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, beneficiile fiind mai mari atunci când aceste scăderi sunt menţinute pe perioade mai îndelungate de timp. Cu alte cuvinte, indicat ar fi ca şi după finalizarea perioadei de post să menţinem o alimentaţie cât mai echilibrată, să evităm să consumăm excesiv alimente de origine animală şi, în special, pe cele foarte grase şi să menţinem crescută ponderea alimentelor de origine vegetală din meniul nostru zilnic„, precizează nutriţionistul.

Produsele speciale „de post” pot fi bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr şi sare

Adina Rusu spune, totodată, că pentru a obţine, în urma perioadei de post religios, aceste beneficii asupra sănătăţii, este important să evităm să consumăm produse ultra procesate şi să alegem cu atenţie dintre produsele speciale „de post”, multe dintre ele încadrându-se perfect în categoria alimentelor „junk food”, având valoare nutriţională mică, fiind bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr şi sare.

„Astfel, dulciurile de post, cum ar fi îngheţata de post, biscuiţii de post, napolitanele de post şi multe altele conţin la fel de mult zahăr şi grăsimi ca dulciurile obişnuite din comerţ, fără a aduce vitamine şi minerale. De asemenea, îndulcitorii vegani, precum melasa, siropul de arţar sau cel de agave reprezintă tot zahăr adăugat, care, consumat în cantităţi crescute, contribuie la creşterea riscului de boli cardiovasculare şi de obezitate. În cazul „laptelui” vegetal, trebuie să evităm produsele care au zahăr adăugat, acestea fiind uşor de identificat urmărind lista de ingrediente de pe etichetă.

Brânzeturile vegetale pot reprezenta o alegere nesănătoasă, cele mai multe dintre acestea fiind bogate în grăsimi saturate. De asemenea, batoanele proteice vegane, precum şi înlocuitoarele vegane de carne pot avea în compoziţie atât grăsimi nesănătoase, cât şi zahăr, în multe cazuri având adăugată o proteină izolată din plante, fără ceilalţi nutrienţi care se găseau în planta din care a fost extrasă proteina„, mai spune nutriţionistul.

Etichetele nutriționale trebuie citite

Aceasta ne recomandă ca, în cazul în care optăm pentru astfel de produse de post, să citim etichetele nutriţionale, să învăţăm să le alegem pe cele mai sărace în grăsimi, zahăr sau sare, şi să optăm pentru alimente a căror listă de ingrediente începe cu surse vegetale de proteine cum ar fi fasolea, lintea, năutul sau soia şi nu doar cu extracte proteice din aceste plante.

„Mai trebuie să menţionăm faptul că un alt aspect important pe perioada postului este menţinerea greutăţii în limite normale, creşterea adipozităţii corporale putând anula beneficiile pe care alimentaţia vegetariană le-ar putea aduce funcţionării sistemului cardiovascular”, a atenţionat nutriţionistul Adina Rusu.