În pofida discrepanțelor dintre rezultatele acestor două statistici, preponderența surselor televizate de informare ruse oferite de către furnizorii de servicii TV este incontestabilă, iar unul din puținele posturi tv ruse independente, Dojdi TV, lipsește din majoritatea ofertelor. Asta în timp ce unicele posturi europene de știri transmise în țară sunt EuroNews, BBC, TV5, Ajara TV, în mare parte, și ele retransmise în limba rusă și fără subtitrări în limba română.
Amintim că, potrivit publicației Hollywood Reporter, printre activele departamentului media a „Gazprom”, compania rusească care distribuie gaze naturale în R. Moldova, sunt rețelele de televiziune HTB și THT, compania satelit HTB Plus, dar și posturi de radio Ecoul Moscovei și Comedie radio, și servicii de video online Rutube și Now.ru.
CCA recunoaște
Recent, chiar și noul preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Dinu Ciocan, a recunoscut influența negativă a posturilor TV rusești asupra societății, într-un interviu pentru portalul Newsmaker.md. „Pentru noi este important ca radiodifuzorii, care difuzează programe de televiziune din Rusia, să respecte legile Republicii Moldova. Pentru ca emisiunile lor să reflecte în mod obiectiv şi multilateral evenimentele legate nu doar de Republica Moldova, dar şi evenimente care au loc în străinătate”, a spus Ciocan, referindu-se la faptul că posturile de televiziune din Rusia nu au astfel de obligaţii.
Deși președintele CCA se referea la perioada electorală din RM, declarațiile președintelui CCA sunt valabile și în prezent. Un exemplu în acest sens este emisiunea rusă „Vesti nedeli” (n.red.: Noutățile săptămânii). În ediția de săptămâna trecută, care a putut fi urmărită pe toate posturile TV informative ruse care sunt difuzate pe teritoriul țării noastre, într-un reportaj despre Moldova au fost prezentate doar opiniile fețelor politice proruse, Igor Dodon, Victor Șelin și Mihail Formuzal.
De altfel, prezentatorul Dmitri Kiseliov a comentat recent semnata rezoluție a Congresului american prin care sunt condamnate acțiunile agresive ale Federației Ruse împotriva țărilor vecine.
Kiseliov vs. Congresul SUA
Dmitri Kiseliov, cunoscut pentru loialitatea sa față de Vladimir Putin, nu doar ironizează prevederile rezoluției, dar și acuză autoritățile americane de rusofobie. Ultimele, la rândul lor, afirmă că Federația Rusă a extins prezența presei sale care funcționează atât în rusă, cât și în limbile de stat din Europa Centrală și de Vest, cu intenția de a denatura realitatea și de a mușamaliza influența sa politică și economică obscură în Europa.
Astfel, Congresul SUA a decis să crească suportul instituțiilor media de limbă rusă și ucraineană independente pentru a neutraliza influența presei ruse în Ucraina și țările vecine și pentru a oferi oamenilor acces la informații credibile și echilibrate. În acest sens, redacțiilor din cadrul Vocea Americii și Radio Europa Liberă le-a fost solicitat să ofere informații care vizează populația Ucrainei și Republicii Moldova cu acoperire de 24 de ore pe zi, șapte zile din săptămână, incluzând cel puțin opt ore pe săptămână de conținut total de video și de televiziune original și 14 ore pe săptămână de conținut audio.
Congresul american este de părerea că Vladimir Putin a instaurat un regim autoritar în Federația Rusă prin fraudarea alegerilor, prin persecutarea și întemnițarea oponenților politici, eliminarea presei independente, prin confiscarea unor sectoare cheie ale economiei și tolerarea corupției pe scară largă. Mai mult, acesta a pornit o campanie de propagandă pentru a justifica agresiunea împotriva altor țări și represiunea poporului rus.
O soluție – blocarea programelor de ştiri
Opinia americanilor este împărțită atât de experți internaționali, cât și de cei din Republica Moldova. Bunăoară, directorul executiv de la Centrul de resurse pentru drepturile omului, Sergiu Ostaf, a declarat pentru Radio Europa Liberă că presa propagandistică rusească retransmisă în Moldova nu doar manipulează opinia publică, dar influenţează şi tacticile jurnalistice în interiorul instituţiilor media autohtone. „În condiţiile noastre, cred că soluţia mai adecvată ar fi blocarea programelor de ştiri, a unor emisiuni notorii care sunt propagandistice şi neadevărate, cum ar fi cele realizate de Kiseliov, Mamontov sau Şevcenko, pentru a nu permite promovarea unui comportament inadecvat”, consideră acesta.
De aceeași părere este analistul economic de origine rusă, Vitali Kaţenelson, care a părăsit țara de baștină la vârsta de 18 ani și nu a urmărit presa rusă de 20 de ani. Totuși, de la declanşarea conflictului din Ucraina, acesta a decis să analizeze strategiile propagandistice ale lui Vladimir Putin. Astfel, timp de șapte zile Kaţenelson a urmărit doar postul Pervîi Kanal. Ulterior, în articolul său „Lumea lui Putin”, acesta a afirmat că „dacă citeşti presa occidentală după ce ai urmărit Pervîi Kanal, te-ai gândi că europenii mint cu neruşinare. Televiziunile ruseşti influenţează mult emoţional, dezinformează şi afectează logica telespectatorilor lor”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
