Opinii și Editoriale

OPRIȚI DISTRUGEREA PRESEI SCRISE! Apel către Maia Sandu, Igor Grosu și Dorin Recean

Doamnei Maia Sandu, Președintele R.Moldova,
Domnului Igor Grosu, Președintele Parlamentului R.Moldova,
Domnului Dorin Recean, prim-ministrul R.Moldova

Stimată conducere a Republicii Moldova,
facem Apel către domniile Voastre:

O guvernare democratică înțelege prea bine importanța majoră a presei în informarea veridică a populației, în ajutorarea societății să evite falsurile propagandistice în condițiile războiului hibrid și contribuția decisivă la formarea opiniei publice în asigurarea integrării și aderării R.Moldova la spațiul european.

De mai mulți ani presa scrisă din R.Moldova se confruntă cu dificultăți enorme, de la majorări permanente pentru tipar și distribuție până la deficitul de cadre calificate, profesionale. Considerăm că este o minune că o parte importantă a publicațiilor periodice naționale și regionale au supraviețuit îndelungatelor și numeroaselor dificultăți financiare, păstrând parțial colectivele de jurnaliști și asigurând dreptul constituțional al cetățenilor la informație din diferite surse. Să ținem cont de un lucru esențial: presa scrisă este singura modalitate de a ajunge în toate casele și localitățile, îndeosebi în cele rurale, acolo unde cetățenii nu au internet ori nu practică informarea neprofesionistă de pe rețelele de socializare. Se consideră că sectorul publicațiilor periodice, inclusiv cele în limbile minorităților naționale, deservesc aproape o jumătate de milion de cetățeni, majoritatea publicațiilor ajungând la cititori prin abonamente (de regulă, un abonament în familie, școală, bibliotecă înseamnă 3-5-7-10 cititori).

Fără a prezenta întreaga gamă de probleme reale, care stopează dezvoltarea presei scrise, abordăm un singur subiect de mare actualitate, care pune în pericol existența de mai departe a publicațiilor periodice (ziare, gazete, săptămânale, reviste) din R.Moldova.

După o întârziere de două luni (octombrie, noiembrie) a campaniei de abonare pentru anul 2024, în ziua de 30 noiembrie, redacțiile publicațiilor periodice au primit din partea Întreprinderii de stat „Poșta Moldovei” varianta C O N T R A C T U L U I „privind distribuirea edițiilor periodice în baza abonamentelor”. Incredibil, dar absolut adevărat: în funcție de formatul și numărul de pagini a edițiilor, Î.S. „Poșta Moldovei” cu de la sine putere, a majorat costul distribuției cu 400 % – 600 %. Da, cu 400-600%! În rezultat, un abonament anual de 200-300 de lei ar urma să sară la 600–1000 de lei, ceea ce depășește total capacitatea de plată a cetățenilor de a se abona la gazetele și revistele din R.Moldova. Nu dorim să calificăm majorarea iresponsabilă a tarifelor ca un complot sau diversiune împotriva presei scrise, dar este foarte evident abuzul incalificabil al unei întreprinderi de stat care, depășind orice limită rațională, printr-o decizie unilaterală, majorează costul distribuției cu 400-600%, lipsind astfel cam o jumătate de milion de cetățeni de dreptul elementar la informație și publicația preferată. Nu putem să nu atenționăm factorii de decizie că, paralel cu incapacitatea cetățenilor de a se abona, în cel mai scurt timp vor dispărea colectivele profesionale de jurnaliști, care asigură editarea publicațiilor periodice și formează sectorul presei scrise. Să conștientizăm că numele unei publicații, credibilitatea autorilor, ca și a întregului colectiv de profesioniști, se formează timp de ani de zile și nu poate fi refăcut după destrămare.

Facem Apel către seful statului, președintele parlamentului și prim-ministrul guvernului cu rugămintea:

1. Să stopeze planul necugetat de majorare a tarifelor pentru abonare de către Î.S. „Poșta Moldovei”;

2. Să se înceapă imediat (a rămas mai puțin de o lună) Campania de abonare pentru anul 2024 în condițiile și tarifele de abonare ale anului 2023;

3. Promisiunea orală venită de la API despre acoperirea eventualelor tarife majorate — Guvernul să le facă direct la Î.S. „Poșta Moldovei”, nu către redacții, prin intermediari;

4. Pentru a deschide perspectiva de dezvoltare a presei scrise să fie invitați pentru documentare și elaborarea unui Plan concret, de lungă durată, la Președinție, Parlament și Guvern redactorii-șefi ai publicațiilor periodice cu abonați.

Ținând cont de faptul că a rămas mai puțin de o lună pentru Campania de abonare-2024, Vă rugăm să interveniți prompt pentru a oferi posibilitate sutelor de mii de cetățeni să-și aboneze publicațiile preferate. Mulțumindu-vă anticipat, vă rugăm să primiți și pe această cale respectele noastre deosebite.

 Doina Dabija, redactor-șef, „Literatura și Arta”; Alecu Reniță, redactor-șef, „NATURA”; Alexandru Bantoș, redactor-șef, „Limba Română”; Teo Chiriac, redactor-şef, „Revista Literară”; Constantin Olteanu, redactor-șef, „Săptămâna”; Tudor Rusu, redactor-șef, „Făclia”; Valeriu Volontir, redactor-şef, „NOI”; Constantin Rotaru, redactor-șef, „Gazeta Satelor”; Mariana Marin, redactor-şef, „Învăţătorul Modern”; Nicolae Jantâc, redactor-şef „Universul pedagogic”; Ionel Căpiţă, redactor-şef „Vânătorul şi pescarul Moldovei”.

 Susținătorii și semnatarii acestui Apel:

 Ion Tighineanu, academician, Preşedinte AŞM; Eugen Doga – academician; Mihai Cimpoi, academician; Gheorghe Mustea, academician; Ion Hadârcă, academician; Gheorghe Ghidirim, academician; Gheorghe Duca, academician, ex-preşedinte AŞM; Grigore Belostecinic, academician; Mircea Bologa, academician; Tudor Lupaşcu, academician; Ion Gagim, membru corespondent AŞM; Isaac B. Bersuker, academician (SUA); Boris Ţukerblat, academician (Israel); Janusz Lipkowski, academician (Polonia); Serghei Pirozhkov, academician (Ucraina); Victor Spinei, academician (România); Florin Filip, academician (România); Ashok Vaseashta, academician (SUA); Liviu Petrina, diplomat ( România); Spiridon Vangheli, Scriitor al Poporului; Ioan Paulencu, Artist al Poporului, cavaler al „Ordenului Republicii”; Arcadie Suceveanu, ex-preşedinte USM; Larisa Turea, scriitoare, critic de artă; Iulian Filip, scriitor; Claudia Partole, scriitoare; Aurelian Silvestru, scriitor; Ianoş Ţurcanu, scriitor; Nicolae Spătaru, scriitor, director Biblioteca Alba-Iulia; Angela Mândâcanu, scriitoare; Traian Vasilcău, scriitor; Dumitru Păsat, scriitor; Nina Josu, poetă; Andrei Marinat, publicist; Elena Pintilei, director, Biblioteca Naţionala a Moldovei; Mariana Harjevschi, director, Biblioteca B.P.Haşdeu; Elena Dabija, director, Centrul Internaţional „M. Eminescu”; Petru Hadârcă, director, Teatrul Naţional „M. Eminescu”; Liliana Urschi, actriță; Nicolae Botgros, dirijor, Orchestra Naţională „Lăutarii”, Artist al Poporului; Nicolae Glib, interpret, Artist al Poporului; Maria Iliuţ, interpretă; Nicolae Gribincea, interpret, fondator al formaţiei „Plăieşii”; Anişoara Puică, interpretă; Nicolae Jelescu, actor, Artist emerit; Ninela Caranfil, actriţă, Artistă emerită; Mihai Iorga, actor; Nina Bolboceanu, producător TV; Elena Tamazlâcaru, jurnalistă, membru UJM; Valeriu Saharneanu, jurnalist, ex-preşedinte UJM; Liviu Belâi, jurnalist, membru UJM; Parascovia Mămăligă, jurnalistă, Om emerit; Anatol Petrenco, doctor habilitat, profesor universitar; Ion Negrei, istoric, profesor universitar; Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituţional, profesor universitar; Ion Ciumeică, jurnalist, membru UJM; Ion Domenco, jurnalist, membru UJM; Gheorghe Budeanu, jurnalist, membru UJM; Alexandrina Matcovschi, cercetător literar; Călin Vieru, ex-deputat; Octavian Moşin, preot, dr.conf.universitar; Romeo Șcerbina, doctor în științe medicale.

Doina Dabija

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


comentarii

  1. “Statul sâ ni dea, statul sâ ni facâ !”. Nu merge asa d-nilor jurnalisti in capitalism. Cand vezi ca nu se mai vinde munca pe care o faci, te apuci de alta munca sau o faci in paralel cu altceva. Si vad ca sunt o groaza de mocangii care au semnat, care stiu bine ca nu asa merge in economia de piata. Un muncitor din fabrica, cand ramane fara job, se orienteaza in alta parte. De ce ar fi jurnalistii mai cu mot ? Cand te-ai facut jurnalist nu te gandeai ca e posibil sa se intample si asa ceva ? Dar uita-te in Romania, unde la fel s-a intamplat, ziarele nu se mai cumpara. Lumea trece in online, se uita mai mult la televiziuni decat la presa scrisa. Sa bage statul bani in jurnalisti pt ca ai vrut tu musai sa fii jurnalist ? Nici nu cred ca Maia Sandu si guvernul va pune botul la scrisoarea asta deschisa pt ca pe termen lung demersul este sortit esecului. Fiecare pasare pe limba ei piere, daca nu se adapteaza ! Este o falsa solidaritate de breazla, in care niste domni, care nu isi mai gasesc locul, vor sa vina statul si sa le plateasca salarii degeaba. Nu domnilor, ori treceti in online si va cautati publicitate, ori alta munca. Nu e obligatoriu sa iesiti la pensie jurnalist si nici statul “sa va dea si sa va faca !” Nu mai zic, ca nici Timpul nu trebuia sa publice asa ceva, pt ca nu te poti solidariza cu o incercare de smecherie pe seama statului.

  2. Presa scrisa este un lux in ziua de astazi. In toate tarile civilizate exista destul de putine publicatii cu un tiraj foarte mic. Ca si cartile tiparite devin o raritate foarte scumpa. Digitalizarea presupune o media cu publicatii in mediul virtual . La fel si beletristica presupune e-book-uri si alte forme digitalizate.
    Statul trebuie sa se implice doar in protejarea drepturilor de autor si contracarares atacurilor cibernetice.

  3. O atenție deosebită o cere ”Vânătorul şi pescarul Moldovei”. Majoritatea investițiilor trebuie îndreptate spre. el. Schimbați paradigma domnilor redactori. Suntem în secolul 21 al internetului.

  4. Dar cine este stăpân la poșta Moldovei ???
    Ce sa întâmplat ?
    Fac profit pe bieții copii ce aduc cuvãntul în casă omului
    Zi de zi !
    Dar cine dispune de utilaj pentru editarea unui așa mare tiraj ?
    Dacă dragii ziariști nu aduc materia primă le este greu să înțeleagă
    cu ce preț se aduce lemnul acesta în Moldova !?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *