Infrastructură

Până cade zăpada – un nou termen pentru finalizarea drumului Chișinău-Ungheni

O călătorie cu mașina pe una din cele mai importante artere din țară seamănă mai curând cu o cursă la Raliul Paris-Dakar.
Promisiuni, întârzieri, amenințări cu rezilierea contractelor, cam astea au fost momentele-cheie ce au marcat anul trecut proiectul de reconstrucție a drumului E58 Chișinău-Ungheni. Deși Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a semnat contractele cu câștigătorii licitațiilor în martie 2014, abia doi ani mai târziu s-a pornit lucrul pe șantiere. Companiile selectate pentru execuția lucrărilor sunt holdingul azer Evrascon și compania cehă OHL ZS. Fiecare are câte două porțiuni de reparat pe un drum de 92 km. Cele patru contracte semnate cu ASD au o valoare totală de 80 milioane de euro, bani oferiți de Banca Europeană de Investiții.

„Ăsta-i lucru?”

Ieșim cu mașina din Chișinău pe Calea Ieșilor și o luăm spre Strășeni. Pe drum vedem câteva autospeciale cu însemnele firmei Evrascon lipite de capotă. Se toarnă asfalt pe o jumătate de carosabil, muncitorii mișună încolo-încoace. Pe altă porțiune, un excavator a săpat o groapă adâncă. Să spui că nu se face nimic, nu poți. Cei care au plăcerea să meargă zilnic pe acest drum sunt însă șoferii de microbuz. „Sunt de un an și jumătate șofer de rută. Am călătorit mult pe acest drum. Vreau să spun că mai bine l-ar fi lăsat cum era. Eu înțeleg că au vrut să facă mai bine, dar treaba merge greu. Pe alocuri, au frezat primul strat de asfalt, apoi l-au lăsat baltă. Se lucrează unde mai bine, unde mai slab. Se pare că e vorba de companii diferite. În orice caz, nu cred că anul acesta o să-l termine”, se dă cu părerea Ion, șoferul unui microbuz care așteaptă pasageri în autogara Strășeni. Un alt coleg de meserie intră și el în vorbă. „Ziceau că vor face un drum modern, dar avem ce avem. Cei care îl repară trebuie să lucreze mai rapid. Bine că nu au fost accidente iarna, pentru că au lăsat drumul fărmat și bortelit. Aici, dinspre Vatra văd că mai lucrează, dar înspre Bucovăț, au așternut o bucată cu asfalt și atât, au reparat doar niște podețuri. Ăsta-i lucru? Ăsta-i râs!”, punctează Mihai, un șofer de cursă lungă de la Strășeni.

Întârzieri și amenințări

Exact un an în urmă, am vorbit cu managerii de proiect ale celor două companii. Atunci ei erau foarte optimiști, chiar dacă lucrările pe teren erau superficiale. Stoparea sau întârzierea acestora era explicată prin faptul că schițele de proiect conțineau multe lacune. „Am oprit munca pe teren, dar nu și la oficiu. Am avut nevoie de mai multe documente, autorizații… E un proces care ia timp și acesta e singurul motiv pentru care ne-am oprit”, declara reprezentantul Evrascon, KenanKöse. Același argument aducea și reprezentatul OHL ZS, Adrian Vovec. „Unul din factorii pentru care s-a mers mai greu este descoperirea erorilor în proiectul tehnic. Anul trecut (2014, n.red.) am programat să ne ocupăm de poduri. Am deschis trei, urma să le deschidem și pe celelalte și au apărut tot felul de neconcordanțe. În plus, la excavare, dădeam de rețele, cabluri și conducte neindicate în proiect”, susținea managerul. Reprezentanții companiilor promiteau că lucrările vor fi executate în proporție de 80%, astfel ca în vara lui 2016, drumul să fie gata. Lucru care nu s-a întâmplat. Potrivit rise.md, în martie curent, compania cehă, „OHL ZS”, a efectuat lucrări în proporție de doar 11%, iar „Evracson” – de 14%. Reparația drumului Chișinău-Ungheni reușise deja să ajungă subiect de scandal. Din cauza marilor întârzieri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, amenința anul trecut că va organiza o nouă licitație. El argumenta că din avansul de 8,5 milioane de euro pe care l-a primit compania Evrascon, au fost folosiţi doar 1 milion de euro pentru reparaţia drumului, iar restul banilor ar fi mers pentru alte scopuri. „Eu am dat dispoziţie deja de a iniţia procedura de reziliere a contractelor. Până la anul nou va fi organizată o altă licitaţie şi din luna martie companiile câştigătoare vor avea posibilitatea să reabiliteze aceste tronsoane de drumuri. Nu vom da posibilitatea să fie efectuate lucrările în 24 de luni, dar doar în 12 luni", declara ministrul Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Rezilierea contractelor nu a avut loc, dar avertizările au fost reluate și în martie 2016, vizând în mod special compania cehă OHL ZS. „Noi i-am atenționat că dacă compania nu va respecta condițiile contractuale, ministerul va începe un război mediatic total, pentru ca OHL ZS să nu mai aibă credibilitate și să nu poată activa nu doar în Republica Moldova, ci în toate țările Europei de Est și cele de Vest”, a declarat ministrul pentru rise.md. În acelaşi timp, compania azeră Evrascon s-a confruntat cu probleme financiare și nu a achitat salariile lucrătorilor câteva luni.

„Ne-am întors de unde am plecat”

În pofida amenințărilor ministrului Transporturilor, cele două companii continuă să lucreze pe teren. Lucrările care trebuiau să aibă loc anul trecut, sunt făcute abia acum. Evrascon lucrează pe porțiunile Chișinău-Strășeni și Bahmut-Nicolaevca, iar OHL ZS – pe segmentele Strășeni-Bahmut și Nicolaevca-Ungheni. Când sunt întrebați de termeni, managerii companiilor sunt mai prudenți. „Când vom primi de timp suplimentar, atunci vom putea spune când finalizăm lucrările. Suntem la Hâncești, Vatra și Ungheni. Așternem asfaltul, săpăm, instalăm țevi, facem totul concomitent”, precizează KenanKöse. Pe șantierele Evrascon lucrează 332 de muncitori, din care 270 sunt moldoveni, iar restul – cetățeni din Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Rusia. Managerul de proiect a spus că în prezent nu sunt probleme cu salarizarea lor.
La rândul său, managerul de proiect al OHL ZS, Adrian Vovec, ne-a informat că pe sectorul Strășeni-Bahmut de 40 km s-au asfaltat cumulat circa 10 km, și nu la stratul final, ci la a unul intermediar. „Lucrăm la capacitate de maximum 60-70%. Să știți că documentele ne-au întârziat mult, și practic ne-am întors de unde am plecat”. Reprezentantul companiei explică și de ce drumul Chișinău-Ungheni arată ca un traseu la o cursă de raliu cu obstacole. „Tot acest drum s-a împărțit în bucăți, vreo două din cele 20 de sectoare. Suntem la faza unde eram un an și jumătate în urmă. Doar că atunci am transmis tot proiectul spre aprobare, acum au cerut împărțirea. Acum lucrările se duc practic în toate sectoarele, de la Strășeni până la Bahmut, se lucrează peste tot, mai puțin în Călărași, unde așteptăm soluția finală pentru că se dorește a se schimba și sistemul de apeducte”. La OHL SZ sunt angajați circa 300 de muncitori, majoritatea din ei fiind cetățeni ai Republicii Moldova. Întrebat cum comentează avertizările ministrului Transportului, Adrian Vovec s-a arătat înțelegător. „Părerea mea e că ministrul își face datoria. L-am informat asupra greutăților noastre, am recunoscut că este şi vina noastră, ca și companie”. Potrivit lui, drumul va fi asfaltat de la un capăt la altul până în toamnă și vor rămâne de realizat lucrări colaterale. Precizăm că potrivit contractelor, termenul de reabilitare a proiectului poate fi extins cu 200 de zile (7 luni), asta însemnând sfârșitul anului 2016. În cazul în care firmele nu vor da în exploatare drumul, va fi inițiată procedura de reziliere.

„Se lucrează pe toate şantierele”

Vicepreședintele raionului Ungheni Alexandru Brânză recunoaște că era sceptic atunci când venea vorba de drumul Chișinău-Ungheni, acum însă face prognoze mai optimiste.
„În urma eforturilor Ministerului Transporturilor m-am convins că până la zăpadă va fi drum nou între Chișinău și Ungheni. Sigur nu va fi terminată infrastructura rutieră în satele de pe traseu. Se repară și cele 49 de podețuri de pe tot traseul. Construcția drumului de ocolire a orașului Ungheni a avansat mult. De fapt, acolo lucrările nu au încetat niciodată. La început a fost dificil, pentru că proiectanții nu au prevăzut toate detaliile. S-au descoperit între timp noi țevi de apeduct și gaz, o gunoiște neautorizată, care trebuia lichidată. Din cauza acestor piedici au fost întârzieri. Dar se lucrează pe toate șantierele”, a precizat vicepreședintele raionului Ungheni.

Profil

Evrascon

Holdingul Euro-Asiatic Evrascon a fost creat în anul 2001 în urma privatizării întreprinderii azere de stat care se ocupa de reparaţia drumurilor. Sediul central se află la Baku, Azerbaidjan. Are peste 5 500 de angajaţi. Compania este specializată în construcţia unei variate game de obiecte de infrastructură: drumuri, poduri, tuneluri, edificii civile şi industriale, porturi etc. Evrascon a încheiat contracte de reparaţie a drumurilor în Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan şi Rusia. Potrivit site-ului haqqin.az, compania aparţine familiei vicepremierului din Azerbaidjan Abid Şarif. Conform aceleiaşi surse, în anul 2015, holdingul avea datorii de circa 140 milioane de euro, ceea ce a provocat reţineri de salarii şi protestele muncitorilor în Azerbaidjan. Preşedintele consiliului de conducere a companiei, Manaf Şirin a declarat atunci că situaţia este foarte gravă, iar compania ar fi în prag de faliment.

OHL ZS

Este o companie de construcţie din Republica Cehă. Execută o gamă variată de lucrări de construcţie în sectorul civil, industrial şi rutier în Cehia, Bulgaria, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Kazahstan, Azerbaidjan etc. Din 2003, OHL ZS face parte din grupul spaniol de investiţii şi construcţii OHL Group. Compania are sucursale în mai multe state europene, inclusiv în România.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *