Pavel Păduraru: Duminică, vă rog, nu deschideți poarta!

Dar într-o zi, pe neprins de veste, să năvălească peste voi o gloată de străini înarmați până în dinți, să-ți bată până la sânge părinții, apoi să-i urce și să-i care cu o mașină pe care o vezi pentru prima și ultima dată. Precum nu vei mai vedea această mașină, să nu-ți mai vezi niciodată părinții. După aia străinii să ți se bage în casă și să te anunţe că sunt noii tăi părinţi. Să te învețe limba lor și să te oblige să-i asculți chiar şi atunci când te-or trimite să-ți ucizi fratele și să le aduci inima lui într-o strachină. Dacă gândeşti diferit de ei, să fii maltratat. Dacă-ți amintești cu dor de părinții tăi adevăraţi, să-şi strice patul armelor de tâmplele tale.

În rest, să te hrănească şi să te îmbrace bine, dar şi lemne de foc să-ţi aducă. Dacă te metamorfozezi din om în robot, să te pupe din când în când, în semn de gratitudine. Dar dacă nu accepţi porcăria și vrei să rămâi om, să te țină flămând, gol și înghețat. Până vei muri. De te împotriveşti, să te împuște și să-ți arunce cadavrul spre hrana păsărilor cerului și a târâtoarelor pământului, pentru ca putoarea putreziciunii tale să răzbată până la alţii, ca să înțeleagă de la mic la mare riscurile răzbunării străinilor.

Suntem în pragul unui război

Dar în orice poveste poate exista şi un happy-end, căci printre învinşi există şi biruitori. Pentru că nicio ticăloşie nu durează veşnic, odată cu timpul poţi reuşi să-ţi alungi străinii din casă. Şi să începi o viaţă nouă, să-ți mănânci iarăși pâinea liniștit alături de copiii tăi și să vorbești în limba ta. Să treacă iarăşi ani buni, iar când aproape vei uita despre nemernicii care ţi-au stricat viaţa, într-o blestemată zi, să-ţi apară la poartă un străin. Să nu-ţi mai intre nepoftit în intimitate, dar să-ţi ceară permisiunea să intre, delicat, zâmbind. Să-ți promită o viață îmbelșugată, cu mult cârnaţ, macaroane şi lemne ieftine…. Îi vei deschide poarta?

Aceasta este întrebarea la care duminică, 30 noiembrie 2014, va trebui să răspundă toată Moldova. De-s ruşi, moldoveni, bulgari, ucraineni, evrei, nu contează. Numai de noi depinde dacă-i vom permite să intre în casele noastre celui care ne-a deportat părinții și buneii, care ne-a băgat călușul în gură când am gândit liber, care şi-a trimis hoardele peste noi şi ne-a îngenuncheat, care ne ocupă şi astăzi o bucată din țară, celui care ne-a omorât cu cruzime frații şi părinţii, şi copiii în 1992, celui care varsă în continuare sânge nevinovat în sud-estul Ucrainei, celui care fură o fată nevinovată, pe care o violează câte 30 de bărbați pe zi. Realmente, lucrurile nu-s atât de simple cum par la prima vedere. Suntem în pragul unui război şi numai de noi depinde dacă deschidem sau nu poarta în faţa cotropitorilor.

Partidele din traista străinului de la poartă

Decid eu şi tu. Dacă ne dorim să retrăim acelaşi coşmar şi să-l punem şi pe spatele copiilor noştri, cărora viaţa li se pare a fi minunată, nu ne rămâne decât să fugim duminică zglobii la secţia de votare şi să aplicăm  pecetea în dreptul următoarelor partide: PSRM (Dodon), PCRM, (Voronin), PNL (Pavlicenco) sau PLR (Hadârcă).

Primesc replica şi răspund. Unu la mână, e adevărat că Voronin afirmă deja că susține integrarea europeană a RM, dar să crezi în seceră și în ciocan este ca și cum ai crede că Lenin și Stalin au fost nişte sfinți. Doi la mână, dacă PNL și PLR şi-ar fi dorit într-adevăr să scăpăm de invazia străinilor şi n-ar fi avut alte scopuri ascunse, s-ar fi retras din cursa electorală. Oricâtă ciudă i-ar purta Hadârcă lui Ghimpu, el nu are nicio şansă să devină deputat şi poate doar să fure din voturile PL – cel mai corect partid dintre cele care ne-au guvernat țara în ultimii cinci ani. Iar promovarea Unirii cu România, când rusul e la poarta ta, se echivalează cu un act de suicid naţional.

Cu cine şi de ce trebuie să votăm?

Dacă, însă, vrem să fim nu fericiţi (pentru că fericirea niciun nu ne surâde!), ci liberi, avem doar trei soluții. Să votăm fie cu PDM (Lupu), fie cu PLDM (Filat), fie cu PL (Ghimpu). Da, votăm pentru cei care ne-au furat țara şi ne-au impus, fără să ne întrebe, niște valori anticriste. De acord, dar arătaţi-mi un concurent electoral cu şanse de victorie, care a fost la putere şi nu a jefuit ţara, nici nu a minţit. Voronin nu a furat? Sau Dodon? Or, în cazul nostru, nu are rost să facem comparaţii rudimentare despre nivelul hoţiei sau sincerităţii liderilor partidelor din ambele tabere. Toţi ne-au amăgit ca pe nişte proşti şi toţi ne-au furat ca pe nişte sărăntoci. Nimeni dintre ei nu se gândeşte la noi. Toţi se gândesc la burţile, maşinile şi castelele lor.

Noi, însă, suntem obligaţi să respectăm demnitatea copiilor noştri, dacă nu ne pasă de noi. Şi să-i apărăm măcar pe ei. Dincolo de zâmbetele simandicoase ale participanţilor la scrutin, RM se află în prezent într-o situaţie extrem de gravă. Şi, de fapt, ar fi o chestiune efemeră să pierdem timpul cu alegerea între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală. Mâine sau poimâine, Marile Puteri ar putea să reîmpartă lumea astfel, încât niciuna dintre aceste uniuni să nu mai existe. Dar copiii ne vor exista.

De aceea, duminică, nu trebuie să alegem uniuni, ci viitorul urmaşilor noştri. Mai bine zis, ori ne întoarcem sub cizma rusului, acceptăm armata rusă în Transnistria și ulterior în cel mai bun caz în autonomia găgăuză şi nordul republicii, vorbim iarăşi rusa ca pe o limbă de stat, uităm odată şi pentru totdeauna că limba noastră este româna, ne lăsăm copiii să fie îndobitociţi cu o istorie falsă care-i va „învăţa” că suntem pământ rusesc şi sovieticii nu ne-au ocupat, dar ne-au eliberat, şi multe alte vrute şi nevrute care se vor coace între timp în cabinetele din umbră ale Kremlinului. Ori votăm niște hoți, care ne fură aeroportul, băncile, şi ce le mai trăsneşte prin cap, dar care cel puţin ne respectă libertatea și demnitatea.

Usatîi avea tot dreptul să participe la alegeri

Nu pot să închei acest text fără să-mi exprim regretul faţă de cea mai mare nedreptate din această campanie electorală, care a depăşit toate normele democratice, dar şi pe cele ale bunului simţ. Mă refer la excluderea din cursa electorală a lui Renato Usatîi, în temeiul unor încălcări supte din deget care, la rândul lor, pot fi depistate la orice concurent electoral din ţara noastră. Chiar dacă e prietenul străinului de la poarta noastră şi nu era bine să votăm pentru el, Usatîi avea tot dreptul să participe la alegeri. A fost scos din competiţie din simplul motiv că se bucura de o popularitate de invidiat printre alegători, dar şi pentru că a mers prea deschis contra celui pe care l-a consiliat acum câţiva ani. Şedinţa CEC, la care lui Usatîi nu i se permite nici să vorbească, nici nu i se prezintă motivele din care este exclus din lista concurenţilor electorali va rămâne în istorie ca un ruşinos exemplu al falsei democraţii moldoveneşti. Acum voturile lui vor trece la Igor Dodon, care este unul dintre cei mai mari inamici al statalităţii RM şi este cunoscut în cercurile politice ca unul dintre demnitarii cei mai avari de bani. Votați cu socialiştii și, în afară de armata rusă în RM, veţi simţi pe pielea voastră şi ceea ce înseamnă un oligarh în carne şi oase…

Ştiu că e foarte plăcut să stai duminică acasă, să bei o bere şi să pălăvrăgeşti cu prietenii. Şi, din lene, să nu ieşi la vot. Fireşte că şi lenea este un drept al omului, dar nu poţi urmări o competiţie la care poţi participa, dar nu o faci, fiindcă ţi-i greu fundul. Atunci de ce mai trăieşti? Chiar dacă te-ai îmbătat şi nu te mai poţi mişca, târâie-te pe brânci, votează în genunchi, fiindcă nimeni nu-ţi va putea interzice accesul în secţia de votare. Dar şi atunci să ţii minte că n-are rost să votezi pentru partidele pe care nu le-am pomenit în acest text. E ca și cum ţi-ai rupe în bucăţele buletinul de vot. În speranța că de data aceasta morții nu vor avea acces în cabinele de vot, sper să ne trezim liberi luni dimineață.
Însă duminică, vă rog, nu deschideți poarta! Mai bine săriţi peste gard şi fugiți la votare.

P.S. Miercuri seara, mama jurnalistului Dmitri Ciubaşenco a fost ucisă, fiind strangulată. Multă lume crede că această crimă poate avea legături cu alegerile de duminică. Eu n-aş vrea să cred că e aşa, dar dacă admitem că am ajuns şi la aceasta, omorul putea fi săvârşit doar de către cei care îşi doresc cu tot dinadinsul să înceapă un război în Moldova după 30 noiembrie 2014. Gândiţi-vă atent la fiecare pas!