„Pensia din Moldova te ajută să mori mai repede” [STATISTICI]
Totodată, în țara noastră zeci de mii de bătrâni primesc lunar o sumă care nu depășește nici măcar 1000 de lei, iar peste 5000 de vârstnici au o pensie de numai 129 de lei lunar. Din acești bani, pensionarii cu greu reușesc să-și achite serviciile comunale și să-și cumpere mâncare, cât să nu moară de foame. Frigidere goale sau defectate, haine din tinerețe, sărăcie, singurătate și multă tristețe, toate acestea le-am găsit în casele bătrânilor pe care i-am vizitat recent și cărora le-am adresat întrebarea: cum e să trăiești din pensie în R. Moldova?!
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), la începutul lunii ianuarie 2015, numărul pensionarilor moldoveni aflați la evidența organelor de asigurare socială era de 669 mii de persoane. Dintre acestea 507 mii pentru limita de vârstă, 136 de mii pentru dizabilitate, 16 mii în urma pierderii întreținătorului, iar restul pentru vechime în muncă. De la 1 aprilie 2016, volumul pensiei minimale indexate, conform vârstei, pentru cei care au lucrat în agricultură, constituie 844 lei, iar pentru ceilalți beneficiari – 948 lei. Pensia minimă pentru gradul I de invaliditate este 675 lei, pentru gradul II – 651 lei, iar pentru gradul III – 459 lei.
„În anul 2015, minimul anual de existență al populației R. Moldova constituia 1734 lei. Acesta include toate categoriile de persoane. În cazul pensionarilor, indicatorul cobora cu circa 300 de lei”, arată datele BNS.
Speranța de viață a femeilor, mai mare decât a bărbaților
Conform Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat, femeile se pensionează la 57 de ani, iar bărbații la 62. Perioada minimă de asigurare și respectiv, de plată a contribuţiilor de asigurări sociale, este de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială sau de cel puțin 30,5 ani pentru pensie deplină. Potrivit normelor legislative deja adoptate, valoarea stagiului total necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se va majora până la 35 de ani către anul 2020.
Foto simbol
În comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est vârsta de pensionare în Moldova este la limita de jos pentru bărbaţi şi mai joasă în cazul femeilor. Pe de altă parte, şi speranţa de viaţă în Republica Moldova este mai mică comparativ cu ţările respective. Totuşi, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est planifică o majorare a vârstei de pensionare în următorii 10 ani. În special, este prevăzută egalarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor. Speranţa de viaţă a femeilor este mai mare decât cea a bărbaţilor în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv şi în Republica Moldova. Din acest motiv, în sistemul autohton de pensionare putem constata diferențe semnificative dintre numărul de femei și bărbați beneficiari de pensii, dar și a cuantumului pensiilor acestora.
Dacă bătrânii din mediul rural încă reușesc să se descurce cu pensia mică pe care o primesc, atunci cei din mediul urban se pomenesc deseori în situații critice.
„Mă doare sufletul când văd chitanța de la gaz”
Cu greu face față cheltuielilor și mătușa Parascovia Scutelnicu, pe care am întâlnit-o într-o seară de marți, când afară deja nu mai pârjolea soarele. Femeia stătea plictisită pe o bancă dintr-un parc din sectorul Botanica al Capitalei. Era îmbrăcată într-un halat roșu, cu flori mășcate pe el, iar în cap avea o broboadă cu buline. Bătrâna are 87 de ani, iar ultimii 30 mai mult a supraviețuit, decât a trăit. Când încă o țineau puterile, a mai lucrat ca recepționistă la o școală profesională din preajma blocului în care locuiește, dar deja mai bine de 15 ani singura nădejde este pensia de 1140 de lei. Fiind bolnavă, femeia își cumpără lunar medicamente de 200-300 lei. „Pe lângă leacuri, mă stărui să achit la timp toate serviciile comunale. Tare mă mai doare sufletul când văd că doar pe chitanța de la gaz scrie 200 și ceva de lei. Noroc că nu avem apă caldă, că aș fi intrat în datorii de la lună, la lună. Iarna, când am de plătit căldura, sunt tare stresată. Chiar și cu reducere, am de plătit multișor. Lumina tot e scumpă. Am un radio mititel și îl mai aprind din când în când, dar în rest încerc să fac economii. Televizor nu am – cel vechi s-a stricat cu vreo 10 ani în urmă și n-am avut de unde strânge bani să-mi cumpăr altul. Holodilnik (din rusă – frigider) cred că nici n-o să mai am până la moarte, e scump și încă mănâncă multă lumină”, povestește interlocutoarea mea.
Parascovia Scutelnicu, pensionară de 87 de ani din Chișinău
Chiar dacă ar avea frigider, ea susține că acesta ar fi mereu gol. Produse alimentare care se alterează rapid nu cumpără – și nu pentru că nu și-ar dori, dar pentru că o bate prea tare la buzunar. Mai mult de jumătate din pensie o cheltuiește pentru serviciile comunale și medicamente, iar ceea ce-i rămâne repartizează în așa fel, încât să-și poată cumpăra măcar câte o pâine, un lapte și doi-trei cartofi pe zi. „Odată la 3 luni mănânc la prânz, la o cantină – fără plată. Cei de la asistența socială încearcă să ne mai ajute în așa fel. Atunci nu trebuie să cheltuiesc bani pentru mâncare, o masă pe zi îmi ajunge. Cu banii rămași, îmi mai cumpăr câte ceva pentru moarte. Mi-am luat haine și câteva pomeni. Sper baba cu coasa să nu mă ia înainte de vreme, mai am de cumpărat încă niște lucruri”, mărturisește amuzată pensionara.
„Conducerea de azi își bate joc de noi”
În lunile când nu poate mânca la cantină, ea merge la o grădiniță din apropiere și așteaptă ca angajatele de acolo să-i dea câte ceva de-ale gurii din ceea ce rămâne de la copii – însă nu-i surâde mereu norocul. Chiar și în ziua în care am întâlnit-o, avea o sacoșă neagră cu calendar, în care erau câteva linguri de macaroane într-o caserolă, două bucăți de pârjoală și câteva hrinci de pâine.
Cât încă era în viață soțul său, periodic în casă se simțea mirosul de carne și salam, dar după ce bărbatul a decedat, la începutul anilor 2000, femeia spune că și-a luat de-o grijă de la aceste bunătăți. „Cu două pensii încă o mai duci, cum o duci, dar cu una e greu și încerc să număr fiecare bănuț. Conducerea de azi își bate joc de noi. Ei cheltuiesc mii de lei pe zi, dar pe noi ne pun să trăim cu 1140 de lei pe lună. Chiar n-au nici simț și nici grijă”, se arată dezamăgită chișinăuianca.
Foto simbol
Aproape de finalul discuției, ea a recunoscut că în ultimele trei decenii nu și-a cumpărat nicio haină nouă, cu excepția celor de moarte. Spune că-și dorește să meargă la teatru sau la concerte, însă preferă să fie sigură că va avea mereu o bucată de pâine pe masă. Copii nu are, iar rudele s-au îndepărtat în ultimii 20 de ani. Parascovia Scutelnicu își dorește o pensie de 2000 de lei pe lună și este sigură că această sumă i-ar permite să-și trăiască ultimii ani din viață… decent.
Prizonier în propria casă
Un alt bătrân care încearcă să se descurce doar cu pensia este Vladimir Nesterov. Pe acesta l-am găsit într-un apartament pustiit din același sector al Capitalei. La 81 de ani, bărbatul nu cântărește nici măcar 50 de kilograme – ai impresia că este doar piele și os. Se mișcă încet, rezemându-se de perete, iar chinul său cel mai mare este faptul că de câțiva ani nu mai vede nimic. Viața în întuneric e și mai dificilă ținând cont că trebuie să facă față provocărilor cu doar 1370 de lei pe lună. Pensionarul recunoaște cu tristețe că din suma mică pe care o primește nu reușește să adune bani pentru un scaun cu rotile. Dorința lui cea mai mare e să poată ieși măcar odată în zi, să respire aer curat în fața blocului unde locuiește. „Pe lângă pensie mai am și puțin peste 700 de lei pentru un însoțitor. Vine un băiat și mă scoate câte jumătate de oră afară, odată la câteva zile, iar pentru asta îi plătesc câte 75 de lei. Nu destul că sunt singur, cu greu merg și nu văd nimic, dar nu-mi pot permite nici măcar să stau acasă atâta timp cât doresc. Să respiri aer curat doar de 10 ori pe lună, asta-i o pedeapsă mai mare decât să fii după gratii. Sunt prizonier în propria casă”, mărturisește interlocutorul meu.
Vladimir Nesterov, pensionar de 81 de ani din Capitală
Una dintre puținele alinări a lui nea Vladimir constă în vizitele asistentei sociale. Ea îi face cumpărăturile necesare, dacă el are bani și mai discută câteva zeci de minute despre viață. Printre lacrimi, bărbatul spune că pensia o cheltuiește în mare parte pentru de-ale gurii și servicii comunale. „Nu mănânc nimic scump. Mă asigur ca mereu să am cartofi în casă. Vara mai cumpăr castraveți sau roșii – atunci când sunt mai ieftine. Vreau și eu căpșuni sau cireșe, dar când aud cât costă, îmi piere imediat pofta. Atunci când nu vezi, e complicat să-ți faci mâncare, dar m-am învățat să mă descurc pe achipuite (n.red. pipăit)”, recunoaște pensionarul.
„La cel sărac, nici boii nu trag”
Tot pipăind își trage pe el toate plăpumile din casă în timpul iernii. Acest lucru se întâmplă pentru că deja de șapte ani nu mai are căldură în calorifere. Chiar și în aceste condiții bătrânul este nevoit să achite sute de lei pentru agentul termic. Vizitele specialiștilor nu s-au soldat cu succes. „N-am plătit o perioadă și s-au acumulat datorii de peste 10 mii de lei. Nu destul că îngheț de frig, dar încă și sunt datornic. Este o vorbă la noi: la cel sărac nici boii nu trag. Iată cam așa se întâmplă și la mine. Pensia din Moldova te ajută să mori mai repede”, constată el cu tristețe.
Tot dezamăgit mi-a arătat că nu are nimic în frigider și a subliniat rușinos că nici nu-și amintește când ultima dată a păstrat ceva acolo.
Vladimir Nesterov a fost căsătorit de două ori. Cu prima soție a avut un copil, dar nu știe unde se află acesta, deoarece n-au păstrat legătura din primii ani după naștere. În cea de-a doua căsnicie, bărbatul nu a avut copii, iar soția sa a decedat acum 15 ani. Prin urmare, rude care să-i dea o mână de ajutor nu are, iar potrivit lui, sora sa care locuiește în Moscova abia așteaptă ca el să moară pentru ca să-i vândă apartamentul.
Foto simbol
La plecarea mea, pensionarul a menționat că unul dintre puținele sale regrete în viață e faptul că a plătit impozite la stat peste 50 de ani, iar statul acum își bate joc de el în cel mai urât hal.
Majorarea vârstei de pensionare se va face pe etape
Nea Vladimir și mătușa Parascovia încă se pot considera fericiți. În prezent peste 5000 de bătrâni din Moldova au o pensie de numai 129 de lei. Nici 6 euro pe lună. Într-o asemenea situație au ajuns cei care n-au muncit sau care nu pot demonstra prin acte că au lucrat. De cealaltă parte, cele mai mari pensii le au persoanele care au lucrat în domeniul apărării, aviației, justiției, precum și foștii deputați, miniștri sau președinți.
În această perioadă are loc elaborarea reformei cu privire la pensii. Deja se știe că majorarea vârstei de pensionare în Moldova se va face pe etape. Ministerul Muncii intenționează să revină la problema cu privire la unificarea sistemului de calculare a pensiilor pentru toate categoriile de cetățeni, indiferent de funcțiile pe care le-au ocupat anterior. Conducerea instituţiei de profil consideră că pensiile pentru deputați, funcționarii de stat și alte categorii de populație trebuie să fie calculate după aceleași reguli. În 2015, Banca Mondială, la rugămintea Guvernului Moldovei, a efectuat o analiză a sistemului de pensionare din Moldova. Autorii cercetării au recomandat autorităților să crească vârsta de pensionare și să o egaleze pentru bărbați și femei.
Cea mai mare pensie minimă, potrivit datelor oficiale, o întâlnim în Luxemburg – 1 500 de euro pe lună. La această pensie se adaugă și contribuția la sistemul privat de pensii, iar în final un pensionar de aici poate ajunge la peste 3 500 de euro pe lună. În Austria, pe lângă pensia minimă obligatorie, care variază între 700 și 1 200 de euro pe lună, se mai adaugă și pensia privată, plus un supliment de 80 de euro, pentru fiecare copil, până la terminarea facultății. Pensionarii din Belgia și Olanda primesc o pensie minimă de peste 1 200 de euro, la care se mai pot adăuga și suportul din partea fondurilor private.
Exemple de pensii minime în țările UE:
România – 174 euro
Irlanda – 460 euro
Grecia – 500 euro
Franța – 680 euro
Spania – 700 euro
Pensia medie pe lună în statele CSI:
Armenia – 53 euro
R. Moldova – 57 euro
Ucraina – 130 euro
Azerbaidjan – 140 euro
Kazahstan – 147 euro
Belarus – 160 euro
Rusia – 219 euro