Casa familiei Şciusev se află pe strada Leovscaia, 61 (astăzi – str. Şciusev, 77). Alexei Şciusev a învăţat din 1883 la Gimnaziul incomplet din Chişinău (transformat în 1884 în Gimnaziul nr. 2), unde l-a avut ca profesor de desen pe N.A.Golânski, absolvent al Academiei de Arte din Petersburg. După absolvirea gimnaziului se înscrie la aceeaşi Academie, unde învaţă în atelierul lui L.N.Benua. În 1894 face practică la construcţia noului edificiu al gimnaziului în care a învăţat la Chişinău, pe str. Alexandrovscaia (azi bd. Ștefan cel Mare). Pentru proiectul de diplomă "Conac boieresc" i se acordă în 1897 Medalia de aur şi o bursă de studii peste hotare. Timp de un an şi jumătate studiază arhitectura şi pictura în Italia, Franţa, Tunis, Anglia.
După revenirea la Petersburg proiectează iconostase, pictează bisericii. La Chişinău proiectează şi construieşte o serie de case de locuit particulare.
În 1905 proiectează Catedrala Sfintei Treimi în Lavra de la Poceaiev (construită în 1908). În 1908 proiectează biserica mănăstirii Marfa – Mariinsk din Moscova (construită în 1912), biserica din satul Natalievka, gubernia Harkov (construită în 1912).
În 1910 este ales academician în arhitectură. Proiectează edificiile hotelului rusesc din or. Bari, Italia (1912), biserica din s. Cuhureşti, judeţul Soroca, Basarabia (1912—1916), monumentul pictorului A.I.Kuingi la cimitirul Petersburg (1913).
Cea mai remarcabilă creaţie a arhitecturii din această perioadă este edificiul Gării Kazan din Moscova (1913-1926). Din 1913 A.V.Şciusev locuieşte la Moscova, predă la Şcoala Stroganov. În 1914 proiectează monumentul de pe Câmpia Kulikovo.
În 1918-1926 este profesor la Atelierele Uniunilor de Artă şi Tehnice. În 1919-1929 este ales preşedinte al Societăţii de arhitectură din Moscova. Împreună cu academicianul în arhitectură I.V.Joltovski este preocupat de planul de reconstrucţie a pieţelor şi magistralelor din Moscova.
Proiectează clădirea Institutului mecanic din Moscova (1923-1930), mauzoleullui Lenin (1924-1930). În 1926-1929 este director al Galeriei de stat "Tretiakov". În 1927 execută schiţe de decor pentru Teatrul academic artistic din Moscova. Proiectează clădirea Koopinsoiuz (1928-1933). Casa oamenilor de artă (1928). În anii 20 proiectează replanificarea oraşelor Smolensk, Soci, Tuapse, Noul Afon. În 1930, în colaborare cu L.Saveliev şi O.Stapran, proiectează hotelul "Moscova" (construcţie finisată în 1935). Proiectează clădirea Comisariatului pentru agricultură din Moscova (1933), edificiul Institutului Marx-Enghels-Lenin din Tbilisi (1933-1938). Construieşte hoteluri la Baku şi Batumi (1938). La Moscova proiectează case de locuit pe cheiurile Smolensk şi Rostov (1938-1939).
În colaborare cu arhitectul P.M.Sardarian şi inginerul V.S.Kirillov a construit podul Moskvoreţk. Împreună cu fratele mai mic, profesorul Pavel Şciusev, a construit un şir de poduri la Tbilisi peste r. Kura, la Smolensk peste Nipru, etc.
În 1940 proiectează edificiul Teatrului de operă şi balet "A.Navoi" din Taşkent (construit în 1947), la Moscova proiectează clădirea institutului de genetică (1940).
La 27 septembrie 1943 este ales membru titular al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. în domeniul teoriei şi istoriei arhitecturii. Din 1944 conduce sectorul de istorie a arhitecturii al Institutului de istorie a artelor al A.Ş. a U.R.S.S.
A proiectat o nouă piaţă Kreşciat la Kiev (1945). În 1946 proiectează clădirea Ministerului de Interne de pe piaţa "Dzerjinski" (Lubeanca) din Moscova. În perioada 1946-1949 conduce Muzeul arhitecturii (astăzi muzeul "A.V.Şciusev"). În 1948-1949 este profesor al Institutului de arhitectură din Moscova. Proiectează staţia de metrou "Komsomoliskaia Koliţevaia" din Moscova (1949-1951), clădirea Prezidiului A.Ş. a U.R.S.S. şi edificiile Institutelor de Fizică (1949-1951), Chimie organică (1949-1951), Metalurgie (1949-1951) din Moscova, Observatoriul de la Pulkovo lângă Petersburg (1949- 1952).
S-a stins din viaţă la 24 mai 1949. A.V. Şciusev este autorul a 240 de articole în domeniul teoriei şi istoriei artei.
Sursa chisinau.blogspot.com
