Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe 7 februarie erau la evidență 8 109 locuri de muncă vacante. Cele mai multe sunt în Chișinău – 3 873. Peste 400 locuri de muncă se găsesc în orașul Florești, iar la polul opus, în orașul Soroca sunt doar 11.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1 889 locuri de muncă vacante, constituind circa 23 la sută din numărul total de locuri vacante. Domeniul în care se caută cei mai mulți muncitori este în cel al sănătății. Se caută aproape 300 de asistenți medicali. În număr mare se caută și contabili, consultanți în diverse ramuri, specialiști în învățământ.

Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă 6 220 locuri de muncă, ce constituie 77 la sută din numărul total de locuri de muncă vacante. Este nevoie de peste două mii de lucrători în industria textilă și confecții. Întreprinderile industriale sunt în căutare de conductori, cizmari, electrogazosudor, asamblor, strungar, lăcătuș, electrician. De asemenea, într-un număr mare, este nevoie de șoferi, de bucătari, poștași, viticultori, îngrijitori în încăperi de producție, sortatori, măturători, hamali și alții.

Forța de muncă este o marfă

Ștefan Calancea, director adjunct la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă spune că problema ar trebui plasată sub un alt unghi. „Cei mai solicitați specialiști, dacă vorbim de studii superioare, sunt medicii. Dar este vorba mai mult de spațiul rural. Dacă în oraș este satisfăcută cerința asta, atunci în spațiul rural sunt cele mai multe locuri pentru specialiști cu studii superioare. Ei nu sunt prea motivați să lucreze la sat. Noi analizăm piața muncii din punctul de vedere al șomerilor înregistrați și locurile vacante. Peste 90 la sută de locuri sunt declarate în orașe și peste 60 la sută din șomeri sunt înregistrați la sate. Iată aici este cea mai mare discrepanță”, a declarat responsabilul de la agenție.

„Bineînțeles că este surplus de specialiști în mai multe domenii. Sunt mulți economiști, juriști și așa mai departe, pe când agronomii, zootehnicienii sunt în deficit. Asta e situația pieței muncii astăzi. Probabil este nevoie de un studiu aprofundat de a determina profesiile care actualmente sunt suprasolicitate și care sunt la mare căutare. Trebuie de revăzut programele și poate numărul instituțiilor de învățământ. Și nu aș fi vrut să pun întrebarea sub acest aspect – o profesie mai solicitată decât alta – piața este piață și unde este cerere, apare oferta și invers. În caz, că este surplus, bineînțeles că se redistribuie ca și orice marfă în piață. Până la urmă, forța de muncă este o marfă ”, a declarat funcționarul de la ANOFM pentru ziarul TIMPUL.

În școlile profesionale se studiază pe utilaje vechi

Sergiu Iurcu, funcționar în Departamentul protecţie social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova spune că problema cea mai mare este în cunoștințele învechite pe care le au specialiștii în diferite domenii. „Specialiștii nu dețin cunoștințele pe care ar trebui să le aibă, reieșind din tehnologiile, procesele producției care sunt acum noi. Din cauza investițiilor, lipsei banilor, se studiază pe utilaje vechi în școlile profesionale. În așa mod se face o discrepanță între nivelul de studii al specialiștilor și cerințele care sunt pe piața muncii. S-a întâmplat la construcția, reparația drumurilor. Au venit companii internaționale care au câștigat anumite tendere la noi și au adus utilaje, mașini moderne. În R. Moldova nu se găseau oameni care să lucreze pe tractoarele, buldozerele aduse de cei de peste hotare. Nu erau persoane care să cunoască cum funcționează utilajele noi”, a mărturisit sindicalistul.

Potrivit angajatului Sindicatelor, Sergiu Iurcu, soluție, în acest sens, ar fi învățământul dual. „Acum se utilizează pe larg în școlile europene, mai cu seamă în Germania. Persoana se instruiește la locul de muncă și ulterior angajatorul îl încadrează acolo unde a învățat. Și se studiază de-acum cu tehnologiile și utilajele noi care sunt la moment pe piață, în întreprinderi. Se practică și la noi învățământul dual, dar foarte puțin. Acum se creează cadrul normativ adecvat pentru a funcționa acest proiect”, a afirmat funcționarul.

Fără bacalaureat – eliminat din spațiul util al societății

Țara noastră are nevoie de persoane cu studii profesionale în construcție. În sistem lipsesc serviciile de reparație a tehnicii de uz casnic, de croitorie și alte multe profesii asemănătoare. De această părere este expertul economic, conferențiar, cercetător, Gheorghe Costandachi. „Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, domeniul de educație profesională și-a pierdut esența, pentru că s-a pierdut dezvoltarea economică sovietică. Întreprinderile au început să se închidă una după alta, oamenii își pierdeau locurile de muncă, școlile profesionale și-au pierdut necesitatea. Dar odată cu reliefarea unor principii normale de piață a economiei, totuși, s-a demonstrat că era necesar de păstrat acel model de educație, dar poate reformat, poate într-o formulă nouă”, a comentat expertul.

Totuși, cercetătorul spune că perspectivele sunt sumbre, întrucât Republica Moldova și economia ei nu are viitor. „Tinerii, imediat ce absolvesc o instituție de învățământ pleacă peste hotare. Pleacă și atât. Exodul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani este foarte mare. Mai ales pleacă generația de tineri care în ultimii trei ani nu au susținut Bacalaureatul și au fost eliminați din spațiul util al societății, pomenindu-se în stradă, fără nimic, fără nici un ban și fără perspectivă. În principiu, totul merge spre o destrămare, spre o reducere a dezvoltării”, constată expertul economic.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în 2016, numărul de cetățeni ai Republicii Moldova aflați peste hotare era de 805 509. De cealaltă parte, acasă au rămas puțin peste trei milioane și jumătate, cu o rată a șomajului de 4,9 la sută.

Conform Biroului Național de Statistică, la începutul anului 2017, numărul populației stabile în Republica Moldova a constituit 3550,9 mii persoane.

Potrivit BNS, pentru trimestrul III al anului 2016, rata șomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 2,9 la sută. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 8,9 la sută. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 5,7 la sută.

Blocul Național Sindical din România a studiat piața muncii și a constatat că meseriile fără cerere pe piața muncii sunt: specialişti în științele vieţii; funcţionari în domeniul salarizării; agenţi de servicii comerciale; tehnicieni în telecomunicaţii, radio şi TV; tehnicieni şi asistenţi veterinari; tehnicieni în tehnologia informaţiei; specialişti în domeniul administrativ; tehnicieni controlori de procese industriale; controlori şi operatori pentru trafic naval şi aerian; secretari.

Meseriile cerute pe piața muncii sunt operatori maşini pentru fabricarea produselor din textile, blănuri şi piele; servicii de spălare maşini, vitrine, geamuri; lucrători forestieri; muncitori în industria extractivă şi construcţii; montatori de echipamente electrice; zugravi, vopsitori-curăţători de faţade; agenţi şi brokeri în vânzări şi aprovizionare; casieri, operatori ghişeu; surori medicale.

Institutul Viitorului din cadrul Universității „Phoenix Research Institute” a elaborat în 2011 un studiu în care a identificat zece competențe care vor fi căutate în viitor pe piața muncii.

1. Sense-making – capacitatea de a înţelege semnificaţia subiectului discutat şi a altor aspecte complexe care nu pot fi „codate” şi procesate de un calculator.
2. Social intelligence – abilitatea de a te conecta cu ceilalţi într-un mod direct şi profund, de a simţi şi a interacţiona.
3. Novel & adaptive thinking – capacitatea de adaptare la diferite sarcini şi de a găsi soluţii inovatoare.
4. Cross-cultural competency – abilitatea de a lucra în medii culturale diverse.
5. Computational thinking – abilitatea de a traduce vaste cantităţi de date în concepte abstracte şi de a înţelege conexiunile.
6. New media literacy – abilitatea de a dezvolta conţinut pe baza formelor de new media şi de a-l folosi în comunicarea persuasivă.
7. Transdisciplinarity – capacitatea de a înţelege şi a utiliza concepte din discipline diferite.
8. Design mindset – abilitatea de a înţelege sarcinile şi de a adapta procesele de lucru pentru a atinge obiectivele dorite.
9. Cognitive load management – abilitatea de a filtra informaţia în funcţie de importanţa sa şi de a folosi la maxim resursele cognitive.
10. Virtual collaboration – abilitatea de implicare şi de a lucra productiv chiar şi ca membru al unei echipe virtuale.