Precondiție a Comisiei Europene: Kievul nu poate avansa spre UE dacă nu rezolvă problema minorității românești din Ucraina

Dezamăgire la Kiev: Deşi a dorit o aderare rapidă la UE, i s-au stabilit şase obiective de atins.

La sfârşitul săptămânii trecute, Kievul a primit un binevenit impuls diplomatic când Comisia Europeană, forul executiv al Uniunii Europene, şi-a dat avizul şi a recomandat ca Ucraina şi Republica Moldova să primească avizul de candidat la bloc. Totuşi, Kievul are deja motive să se arate dezamăgit din cauză că, deşi dorea o candidatură rapidă şi fără condiţii, Comisia a stabilit şase paşi pe care ar trebui să-i facă Ucraina.

Printre paşii stabiliţi se numără: impunerea unor legi care să asigure desemnarea unor magistraţi calificaţi, scăderea influenţei oligarhilor, continuarea anchetelor, punerilor sub acuzare şi a condamnărilor pentru corupţie.

“Ucraina nu se apropia de toate astea şi nu se apropie nici acum”, a declarat un diplomat european, care a cerut să rămână anonim.

Potrivit sursei citate, aderarea Ucrainei ar putea dura ani de zile, cel mai puţin important motiv fiind acela că ţara se află în plin război cu Rusia. Sau, mai mult, s-ar putea ca asta să nu se întâmple niciodată, existând riscul ca viitoare evenimente de la Kiev şi din alte capitale europene să împiedice un asemenea proces.

Intrarea în blocul european nu este un lucru atât de simplu. În primul rând, toate cele 27 de state membre ale UE trebuie să cadă de acord şi să-i ofere Ucrainei statutul de candidat. După care urmează un complicat proces politic şi birocratic, guvernul din Kiev trebuind să îşi alinieze instituţiile şi legile la restul organizaţiei. Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Turcia sunt actualii candidaţi oficiali la aderarea în organizaţie.

De asemenea, joia trecută, liderii celor mai mari puteri economice din Uniunea Europeană s-au deplasat la Kiev, cu un tren de noapte din Polonia, exprimându-şi şi ei sprijinul faţă de eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi au apărut alături de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o conferinţă de presă comună.

Bravura afişată de demnitarii europeni veniţi în vizită dezvăluie o realitate ceva mai fragilă, continuă sursa citată. Mai exact, unitatea europeană va fi ameninţată de presiuni economice, iar recenta decizie a Rusiei de a-şi reduce drastic livrările de gaze de pe continent i-au făcut acum pe analişti să avertizeze că, pentru o bună parte din Europa, va urma o iarnă grea şi costisitoare.

Cei şase paşi stabiliţi de Comisia Europeană sunt următorii:

– să adopte şi să pună în aplicare legislaţia privind o procedură de selecţie a judecătorilor Curţii Constituţionale a Ucrainei, inclusiv un proces de preselecţie bazat pe evaluarea integrităţii şi a competenţelor profesionale ale acestora, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia;

– finalizarea verificării integrităţii candidaţilor pentru membrii Consiliului Superior al Justiţiei de către Consiliul de Etică şi selectarea candidatului pentru înfiinţarea Comisiei superioare de calificare a judecătorilor din Ucraina;

– să consolideze în continuare lupta împotriva corupţiei, în special la nivel înalt, prin intermediul unor anchete proactive şi eficiente şi al unui bilanţ credibil al urmăririlor penale şi al condamnărilor; să finalizeze numirea unui nou şef al Parchetului specializat anticorupţie prin certificarea câştigătorului identificat în urma concursului şi să lanseze şi să finalizeze procesul de selecţie şi numire a unui nou director al Biroului Naţional Anticorupţie al Ucrainei;

– să se asigure că legislaţia privind combaterea spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI); să adopte un plan strategic general pentru reforma întregului sector de aplicare a legii ca parte a mediului de securitate din Ucraina;

– să implementeze legea antioligarhică pentru a limita influenţa excesivă a oligarhilor în viaţa economică, politică şi publică; acest lucru ar trebui să se facă într-o manieră solidă din punct de vedere juridic, ţinând seama de viitorul aviz al Comisiei de la Veneţia cu privire la legislaţia relevantă;

– să combată influenţa grupurilor de interese prin adoptarea unei legi privind mass-media care să alinieze legislaţia ucraineană la directiva UE privind serviciile media audiovizuale şi care să împuternicească autoritatea independentă de reglementare în domeniul mass-media;

– să finalizeze reforma cadrului juridic pentru minorităţile naţionale, aflată în curs de pregătire, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia, şi să adopte mecanisme de punere în aplicare imediată şi eficientă.