CSI / Rusia

(PRESA) Criza ucraineană este pe cale să dea peste cap întreaga situație internațională

Prin anexarea rapidă a Crimeii, preşedintele rus Vladimir Putin i-a “siderat” pe occidentali, constată Thomas Gomart, de la Institutul francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI). Uniunea Europeană a adoptat cu siguranţă sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni proruşi, dar efectele lor “nu sunt la înălţimea provocării”, apreciază el.

UE este victima interdependentei sale economice şi energetice de Rusia, de unde importă mai mult de un sfert din gaze. Mai multe companii, precum Total din Franţa, au investit masiv pe piaţă rusă. Capitalul rusesc contribuie foarte mult la prosperitatea City-ului din Londra.

Astăzi, UE plăteşte preţul acestei politici maleabile faţă de Moscova. Ea a promis să-şi diversifice aprovizionarea cu energie, dar această este o ambiţie pe termen lung.

Problema majoră a europenilor este de a reuşi să sancţioneze în mod eficient Rusia, fără a submina o economie încă în convalescenţă. “Va fi dificil, va fi nevoie de timp şi va costă bani”, explică Xavier Follebouckt, de la Universitatea catolică din Louvain (UCL).

Statele Unite ale Americii s-au plasat în prima linie pentru a răspunde preocupărilor exprimate de ţările din fostul bloc sovietic.

Washingtonul, care începuse să ignore în ultimii ani continentul european în favoarea Asiei şi a zonei Pacificului, se vede constrâns să revină. Avioane de vânătoare de tip F-16 au fost desfăşurate deja în Polonia. Vicepreşedintele Joe Biden a vizitat Polonia şi cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), toate membre ale UE şi NATO.

“Statele Unite se regăsesc în prima linie”, a declarat Bertrand Bădie, expert în relaţii internaţionale la Sciences Po. Este semnificativ faptul că preşedintele american Barack Obama a ales să anunţe noi sancţiuni împotriva Rusiei în momentul în care liderii europeni se reuniseră la Bruxelles.

Că în timpul “războiului rece”, Moscova a ales să-i sancţioneze mai întâi pe americani. “Pentru Moscova, această este clar o confruntare cu Statele Unite”, estimează Thomas Gomart.

Liderii occidentali au exclus opţiunea militară faţă de Rusia. Cu anexarea Crimeii, Puţin a testat până unde poate merge, afirmă la rândul sau expertul Xavier Follebouckt.

În timp ce bugetele militare în multe ţări membre NATO se restrâng, Rusia a anunţat o creştere de 44% a bugetului sau de apărare în următorii trei ani.

“Noi nu suntem la sfârşitul crizei”, prezice Xavier Follebouckt, în opinia căruia Puţin nu va renunţă la visul sau de a construi o “Uniunea eurasiatică”. Liderul rus nu a făcut niciun secret că, în opinia să, prăbuşirea URSS a fost “cel mai mare dezastru politic al secolului trecut”.

Acorduri vamale au fost deja încheiate între Rusia, Belarus, Kazahstan şi Armenia. Dar “fără Ucraina, totul eşuează! Fără Ucraina, Rusia se simte slabă”, concluzionează expertul citat de Agerpres.

Solicitate să se integreze în Uniunea eurasiatică, Georgia — al cărui teritoriu este parţial ocupat de trupele ruse din 2008 — şi Republica Moldova au declinat oferta, preferând Acordul de asociere la UE.

Vladimir Putin ţine la proiectul sau. Chiar dacă rămâne primul producător mondial de ţiţei şi gaze naturale, Rusia se confruntă cu ravagiile scăderii endemice a natalităţii. Cu excepţia bogăţiei sale de petrol şi gaze, economia rusă este fragilă.

Moscova este exclusă de la cele două negocieri comerciale principale în curs: TTIP între Europa şi Statele Unite şi Parteneriatul TransPacific (TPP) între Asia, cu excepţia Chinei, şi America de Nord.

China, care a făcut din apărarea integrităţii teritoriale alfa şi omega politicii sale externe, s-a abţinut să voteze în Consiliul de Securitate al ONU pentru a denunţă ilegalitatea referendumului din Crimeea.

Este un semn de izolare a Moscovei, estimează Gomart, apreciind că Rusiei nu îi va fi uşor să rămână “faţă în faţă” cu China.

Cu toate acestea, în confruntarea angajată cu Vestul, Rusia, ţară cu statut permanent în Consiliul de Securitate al ONU, deţine câteva atuuri. Fără Moscova, nicio reglementare a crizei siriene nu este posibilă, afirmă experţii. Dosarele iranian şi nord-coreean vor rămâne de asemenea blocate, mai semnalează experţii.

sursa: dailybusiness.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *