Presiunile tot mai mari din partea Parlamentului European asupra Ungariei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina au deschis o nouă întrebare în Republica Moldova: este corect ca procesul european al Chișinăului să rămână condiționat de traiectoria Ucrainei, o țară aflată în război și cu o dimensiune incomparabilă?
Într-o vizită oficială la Chișinău, vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță, a declarat ferm că legarea celor două state în cadrul negocierilor nu este o soluție sustenabilă.
„Nu poți să le ții mereu cuplate. Una este o țară de talia Ucrainei, cu problemele ei, și alta este Moldova. Nu ar fi corect nici față de una, nici față de cealaltă.”
Oficialul european a adăugat că Parlamentul European exercită presiuni asupra Budapestei, subliniind că blocajul ungar este „geopolitic periculos și iresponsabil.”
Declarațiile vin în contextul în care guvernul de la Chișinău avertizează că opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei afectează automat și parcursul Moldovei. Potrivit vicepremierei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, deschiderea primului cluster de negocieri a fost gândită „în tandem” cu Kievul – o formulă care acum se dovedește riscantă pentru o țară mică precum Moldova, care a îndeplinit mai repede criteriile tehnice.
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, declarase anterior că ambele state și-au îndeplinit sarcinile, iar inițierea negocierilor este doar o chestiune de decizie politică în Consiliul UE.
Totuși, Budapesta și-a reafirmat opoziția, prin vocea ministrului ungar pentru Afaceri Europene, Janusz Boka, care a insistat că va continua să blocheze aderarea Ucrainei.
Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată alături de Ucraina, în iunie 2022. În ciuda diferențelor de dimensiune, context geopolitic și ritm de reforme, cele două state au fost tratate în bloc de către Bruxelles. În decembrie 2023, Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare pentru ambele.
Pe 25 iunie 2024, oficial, Chișinăul și Kievul au deschis negocierile, însă R. Moldova pare deja în pericol de a rămâne prinsă într-o logică de „solidaritate procedurală” care poate încetini artificial propriul progres.
„R. Moldova merge de două ori mai repede decât oricare alt stat candidat,” a punctat Nicolae Ștefănuță. „Acest lucru ar trebui să se reflecte în ritmul negocierilor.”
Puteti rezolva problema simplu: „UNIREA cu ROMANIA „!
Problema e ca nu vreti !
CORECT. oaia sadu și paporu’, oaia sandu și paporu’, ura, ura, ura.
Ce mUE o să își ia paporu’ maldaivǎnesc la pas cu oaia sandu și toți „stataliștii” maldaivani. Eu nu cred că trebuie renunțat/nu vreau să renunțăm la ideea de unitate națională dar, până la schimbarea mentalităților în RM, eu cred că trebuie pusă pe pauză. Nu vreau să aducem în societatea românească niște homo-sovieticus ce nu vor de la România decât bani, drepturi, avantaje dar nu oferă nimic, ba din contră vor perturba grav situația internă.
De asemenea cred că trebuie analizată foarte atent situația oferirii cetățeniei române trăitorilor în RM, retrasă cu hotărâre la cozile de topor moscǎlești ce profită cu nerușinare de cetățenia română și atacă permanent ideea de român/românitate și condiționată strict acordarea cetățeniei de cunoașterea limbii și istoriei poporului român. Nu avem nevoie în societatea noastră de niște curve profitoare. Cei ce vor „respublika lor” să se descurce de unii singuri.