Presa străină despre evoluția protestelor din Ucraina

"Ar trebui să negociem", a spus prim vice-premierul Serghei Arbuzov, întrebat dacă ia în considerare alegeri anticipate, parlamentare şi prezidenţiale, că soluţie la amplele proteste ale demonstranţilor pro-UE din întreagă ţară, scrie France24.
"Apoi, când există propuneri oficiale, trebuie să le discutăm", a continuat Arbuzov. Arbuzov este considerat un membru-cheie al aşa-zisei "Familii", aliaţii apropiaţi lui Viktor Ianukovici, care au o puternică influenţă asupra deciziilor luate de acesta. Comentariile sale vin la aproape două săptămâni de proteste în Ucraina, după ce preşedintele Ianukovici a anunţat că nu va parafa două acorduri cu Uniunea Europeană.
Joi, diplomaţii europeni urmau să participe la o întâlnire sub egida OSCE în Kiev.
În acelaşi timp, aproximativ 2000 de protestatari pro-europeni se aflau în Piaţă Independenţei. Alţi 100 agitau steagurile partidului de opoziţie UDAR în faţă preşedinţiei şi câteva zeci blocau stradă de lângă Guvern.

New York Times: Protestatarii pro-europeni din Ucraina au un aliat puternic în demersul lor – Biserica Ortodoxă
Protestatarii pro-europeni din Ucraina au un aliat puternic în demersul lor – Biserica Ortodoxă a Patriarhatului din Kiev, una dintre cele trei Biserici Ortodoxe din Ucraina. După ce sâmbătă dimineaţă, la ora 04.30, le-a deschis mănăstirea Sf. Mihail pentru a se adăposti, iar o parte dintre preoţi au făcut sesiuni de rugăciune în piaţă Independenţei din Kiev, liderul Bisericii a declarat, într-un interviu pentru New York Times, că biserica este alături de popor, sprijinind intrarea în Uniunea Europeană.
"Biserica noastră este împreună cu poporul. Susţine intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Ne rugăm la Dumnezeu să ne ajute să intrăm în UE pentru a ne păstra statalitatea, pacea şi pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor", a declarat pentru NY Times liderul Patriahatului Kiev, Patriahul Filaret, în vârstă de 84 de ani.
Poziţia bisericii conduse de Filaret este opusă celei a Bisericii Ortodoxe Ruseşti, condusă de Patriarhul Kirill I, un aliat apropiat şi important al preşedintelui Vladimir Puţin.
Pe măsură ce Rusia a încercat, în ultimele luni, să convingă Ucraina şi alte foste republici sovietice să întoarcă spatele Europei, Kirill a oferit propriul sau mesaj spiritual. El a făcut o vizită personală în Moldova, unde a denunţat occidentul şi Europa că locuriunde "moralul pur şi simplu dispare", notează cotidianul american în ediţia online.
Filaret însă nu este atât de puternic sau influent precum Patriarhul rus. Biserica să este una dintre cele trei entiitati ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, împreună cu Patriarhatul Moscovei, al cărei conducător răspunde direct lui Kirill, şi mai mică Biserica Ortodoxă Autocefală. Există şi alte culte în Ucraina, inclusiv Bisierca Greco-Catolică, care domină partea de vest a ţării.
Potrivit NY Times, experţii consideră că acest pluralism face mai puţin probabil că liderii religioşi să reprezinte poziţiile guvernului. Mare parte dintre aceste bisericii au făcut apel la încetarea violenţelor şi la rezolvarea paşnică a revoltei.
Oficialii bisericii le-au oferit protestatarilor paturi şi ceai, şi mulţi dintre ei au dormit pe covoarele catedralei, în timp ce un călugăr intona rugăciuni. Participanţii au descris experienţă că pe ceva aproape mistic.
Până sâmbătă după-amiază, peste 10.000 de protestatari se adunaseră în piaţă din faţă mănăstirii. Voluntarii au adus mâncare şi haine şi au pus bani în pungile puse la dispoziti de organizatori.
Le Monde: Porţile Europei rămân deschise pentru Ucraina
Adepţii integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, care protestează de zece zile la Kiev şi cer plecarea guvernului, au primit o susţinere importantă miercuri. Inaine de toate au primit sprijinul celor trei preşedinţi care s-au succedat în fruntea ţării de când şi-a câştigat independenţa, în 1991.
Leonid Kravciuk, Leonid Kucima (de altfel nas al actualului şef al statului, Viktor Ianukovici) şi Viktor Iuşcenko şi-au declarat, printr-o scrisoare deschisă, "solidaritatea cu acţiunile specifice" ale manifestanţilor. "Ataşamentul lor faţă alegerea europeană şi valorile democratice ne stârneşte respectul", scriu foştii preşedinţi. Dar nu sunt doar ei. Ajuns miercuri seară în capitală ucraineană, şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, a luat de asemenea apărarea mişcării de contestare înainte de a se duce chiar în Piaţă Independenţei alături de manifestanţi.
"Suntem aici în calitate de europeni veniţi la europeni. Uşile Uniunii Europene rămân deschise. Ucraina trebuie să fie înăuntrul Europei, iar propunerile făcute de Europa rămân de actualitate", a promis Westerwelle în faţă presei. Pe acelaşi ton a vorbit şi secretarul de stat american, John Kerry. După ce a felicitat Moldova pentru că a parafat acordul de asociere cu Uniunea, diplomatul american a explicat că "poporului ucrainean îi spunem acelaşi lucru: şi voi meritaţi să aveţi posibilitatea de a va alege viitorul".
AFP: SUA susţin poporul ucrainean, "care îşi vede viitorul în Europa"
Statele Unite susţin poporul ucrainean, "care îşi vede viitorul în Europa", a declarat joi, la Kiev, adjunctul secretarului de Stat american însărcinat cu Afaceri Europene şi Asiatice Victoria Nuland, în cadrul reuniunii OSCE, relatează AFP.
"Suntem alături de poporul ucrainean care-şi vede viitorul în Europa", a declarat Nuland, în contextul în care Ucraina este scena unei mişcări de contestare fără precedent, în urma refuzului Guvernului de a parafa un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE).