Primul președinte necomunist al Bulgariei a încetat din viață
Jeliu Jelev s-a născut, la 3 martie 1935, în localitatea Veselinovo. A urmat studii la liceul din orașul Șumen și cursurile Facultății de Filosofie a Universității din Sofia, pe care a absolvit-o în 1958.
În 1961, Jeliu Jelev s-a înscris pentru susținerea tezei de doctorat la Universitatea din Sofia, pregătind o dizertație intitulată ”Definiția filosofică a materiei în științele naturale contemporane”. Lucrarea a fost prezentată în 1964 și respinsă din cauză că autorul ataca definiția leninistă a materiei. După respingerea lucrării de doctorat, a fost exclus din universitate și din Partidul Comunist. În 1966, este expulzat din capitală. Următorii șapte ani și-i petrece într-un exil forțat, fără drept de muncă, în satul Gvozden din regiunea Burgas.
Revenind în capitală, este angajat la Institutul pentru artă de amatori. În 1974, i se permite să-și susțină lucrarea de admitere la doctorat, intitulată ”Categoriile modale”. Un an mai târziu, este angajat pe post de consultant științific la un institut de cultură și la Academia Bulgară de Științe. În 1987, Jeliu Jelev își susține în cele din urmă lucrarea de doctorat.
A fost unul dintre inițiatorii primelor organizații anti totalitare ale intelectualității din Bulgaria: ”Comitetul social pentru protecția ecologică din orașul Ruse” și ”Clubul pentru glasnost și perestroika” (creat în 1988). În 1989, după retragerea de la Institutul de cultură și înlăturarea de la putere a lui Todor Jivkov, s-a situat în fruntea mișcării de opoziție din Bulgaria. În decembrie 1989 a fost ales președinte al consiliului de coordonare al Uniunii Forțelor Democratice.
În iunie 1990, Partidul Socialist Bulgar câștigă primele alegeri libere desfășurate în această țară, iar la 5 iulie, este ales lider al grupului parlamentar al opoziției. La 1 august 1990, în urma demisiei lui Petăr Mladenov, este învestit de Parlament în funcția de președinte al Bulgariei. La 19 ianuarie 1992 câștigă, în al doilea tur de scrutin, alegerile prezidențiale împotriva candidatului independent Velko Vălkanov, susținut de socialiști.
După victoria Partidului Socialist în alegerile anticipate din 18 decembrie 1994, președintele Jelev intră în conflict cu guvernul de stânga condus de Jan Videnov. În 1996 renunță să se prezinte la alegerile prezidențiale, iar la putere este numit Peter Stoianov considerat simbol al dreptei moderate și partizan al integrării țării în NATO și UE.
Din iunie 2000 este președintele Clubului Politic Balcanic. A participat, în această calitate, la seminarul ”Refacerea economică a Europei de Sud-Est și rolul Clubului Politic Balcanic”, organizat de Fundația Friedrich Naumann, în perioada 11-13 iulie 2002 la București. De asemenea, la 28 mai 2011, cu prilejul marcării a 10 ani de existență a organizației guvernamentale, la Sofia a fost organizată conferința intitulată ”Balcanii în Europa și în Lumea în secolul 21”, care a fost deschisă de Jeliu Jelev, președintele clubului.
A devenit renumit pentru cartea sa "Fascismul". La numai trei săptămâni după publicarea cărții, în 1982, cartea a fost interzisă și înlăturată din librării, întrucât asemăna regimul comunist cu administrația fascistă a țării din Al Doilea Război Mondial.
În 2009, Jeliu Jelev și-a exprimat opinia că Bulgaria ar trebui să se transforme într-o republică prezidențială, după model francez.
Jeliu Jelev a fost autor al mai multor lucrări de specialitate. Dintre acestea amintim: ”Arta de amatori în condițiile revoluției tehnico-științifice” (1976), ”Marea vreme a inteligenței” (1988), ”Spațiul fizic real” (1989), ”Omul și fațetele personalității sale” (1991).
sursa: agerpres.ro