Competiţia este agreată de Comunitatea Europeană încă din anul 1986 şi se desfăşoară conform reglementărilor „Codului Internaţional de Practici Oenologice pentru Vie şi Vin". Prima ediţie a avut loc în anul 1976 şi de atunci s-a organizat anual. La ediţia din anul 2013 au fost degustate 4.360 vinuri, din 28 de ţări.

A fost dedicată o secţiune separată vinurilor ecologice (150 de eşantioane). Juriul care degustă fiecare vin este unul mixt, format din viticultori, oenologi, distribuitori şi consumatori avizaţi. Anul acesta au fost 736 de degustători (restul până la 809 fiind supleanţi), repartizaţi în jurii de câte patru persoane (tehnicieni, distribuitori, consumatori, viticultori). 

Sursa: AP

Dibutilul ftalat lovește din nou în exporturile de vinuri moldovenești către Rusia (INTERVIU CU VALERIU COSARCIUC, 6 sept)

Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Cosarciuc a declarat presei moldovene că amenințarea autorităților ruse cu un nou embargo la importurile de vin moldovenesc nu au vreo legătură cu vinul, ci cu politica. Cosarciuc a repetat opinia și într-un interviu cu Valentina Ursu.

Valeriu Cosarciuc: „Producătorii de vinuri din Republica Moldova, în mare parte, au învăţat lecţia anului 2006, atunci când Rusia a introdus un embargou la importul de vinuri din Republica Moldova. Pe parcursul acestor ani, s-au încercat iarăşi diferite provocări din partea Federaţiei Ruse, dar eu cred că ar trebui să fim mai calmi şi să ne urmăm scopul nostru pe care trebuie să-l atingem în acest an cu parafarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, cu Acordul de Liber Schimb şi regimul liberalizat de vize. Aceasta este pentru noi ceva strategic şi aceasta ne va permite să ne ridicăm din genunchi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, când aţi negociat cu partenerii ruşi, când aţi deţinut funcţia de ministru al agriculturii, cât de mult elementul de şantaj era folosit? Dumneavoastră aţi amintit ceva mai devreme despre anumite provocări.

Valeriu Cosarciuc: „Noi am avut ceva similar în 2010, atunci când cei din Rusia au declarat că vinurile noastre conţin dibutil ftalat. Se repetă acelaşi lucru acuma, în 2013, acelaşi dibutil ftalat.”

Europa Liberă: Domnul Onişcenko a zis că a fost depistat şi acesta dăunează sănătăţii consumatorului.

Valeriu Cosarciuc: „Domnul Onişcenko şi atunci a spus lucrurile acestea. Noi şi atunci, şi acuma putem să demonstrăm că vinurile noastre conţin dibutil ftalat în limitele admisibile, adică sunt nişte norme admisibile, cum ar fi 0,2% mg/l. Eu sunt sigur că aceste declaraţii pipărate ale unui demnitar din Federaţia Rusă sunt mai mult o provocare.”

Europa Liberă: Totuşi domnul Onişcenko e şeful Rospotrebnadzor-ului.

Valeriu Cosarciuc: „Da, dar el este folosit ca o bâtă împotriva ţărilor care doresc să se ridice din genunchi… Această bâtă a fost folosită împotriva Republicii Moldova, pe urmă a fost folosită împotriva Georgiei şi împotriva Ucrainei. Adică nu este nimic întâmplător şi trebuie să privim la aceste provocări cu mai mult calm, şi să ne urmăm calea noastră.”

Europa Liberă: În 2010 aţi discutat personal cu domnul Onişcenko?

Valeriu Cosarciuc: „Da, în 2010 am avut întâlnire cu domnul Onişcenko.”

Europa Liberă: A fost o discuţie dificilă?

Valeriu Cosarciuc: „Destul de dificilă. Dar, până la urmă, noi ne-am înţeles că se vor deschide mai multe puncte vamale de trecere pe teritoriul Federaţiei Ruse, se va deschide un punct de control la Sankt-Petersburg. Aceste înţelegeri au fost realizate, dar el, ca reprezentant al unei puteri imperiale, una spune şi poate alta face… De aceea nu prea poţi să crezi în bunele intenţii ale celor din Federaţia Rusă. Astfel, Republica Moldova trebuie să apeleze şi la reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului.”

Europa Liberă: Din moment ce ambele ţări, şi Rusia, şi Republica Moldova, sunt membre ale OMC.

Valeriu Cosarciuc: „Ambele ţări sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În cadrul acestei organizaţii există reguli. O ţară nu poate să introducă embargou la importul unor produse per total. Ei pot să aibă nişte probleme cu unele companii.”

Europa Liberă: Sau loturi de mărfuri…

Valeriu Cosarciuc: „Loturi de mărfuri sau unele companii care pot fi excluse din lista celor care exportă, dar nu poţi să declari că uite se introduce un embargou. Aceasta contravine regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, aceasta contravine bunului simţ. Şi, dacă în 2006, eram pe atunci preşedintele Comisiei Agricultură şi Industrie Alimentară în Parlament, noi atunci am avut întâlniri numeroase cu producătorii de vinuri din Republica Moldova, noi am discutat despre posibilitatea unei adresări la Curtea Internaţională de la Haga, este vorba şi despre pierderile care au fost aduse Republicii Moldova, producătorilor de vinuri de către Federaţia Rusă. Sute de milioane de dolari au pierdut producătorii noştri. Dumneavoastră aţi întrebat despre învăţămintele pe care le-am tras. Un învăţământ ar trebui să fie ca noi să nu ne mai temem de ceea ce ne spun cei din Federaţia Rusă şi să apelăm la protecţia internaţională, cum ar fi Curtea Internaţională de la Haga.”

Europa Liberă: Dar piaţa de desfacere rusă rămâne o piaţă importantă pentru mărfurile moldoveneşti.

Valeriu Cosarciuc: „Piaţa este importantă şi de aceea Rusia, ca şi orice altă ţară, ar trebui să se conformeze acelor reguli care există în comerţul internaţional, cum ar fi regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. De aceea şi ţările devin membre, ca să-şi poată cumva apăra interesele şi în afară de aceasta să fie unele reguli clare de joc în comerţul exterior. Da, noi exportăm astăzi pe piaţa Federaţiei Ruse vinuri, această cotă este în jur de 30% din totalul exportului de vinuri din Republica Moldova. Este important să diversificăm pieţele, adică să căutăm şi alte pieţe. Deci, aici este nevoie de o strategie de promovare a brandului „Vin din Moldova” pe pieţele externe, mai ales în Uniunea Europeană, China, India, Thailanda, adică sunt ţări care ar putea să consume vinul din Moldova. Este nevoie de această putere financiară de a promova interesele şi aici guvernul ar trebui să identifice mai multe fonduri, resurse pentru ca să putem merge mult mai solid pe pieţele externe. Altă soluţie: noi ar trebui să schimbăm paradigma dezvoltării sectorului vitivinicol şi mai mult să promovăm consumul sănătos aici la noi în Republica Moldova, cu atât mai mult că vinul face parte din categoria produselor alimentare. De aceea, trebuie să avem această cultură a consumului vinului şi nu numai a vinului, dar şi gastronomia, cultura consumului de vinuri. În afară de aceasta, este şi o altă posibilitate, noi trebuie să promovăm aşa-numitele itinerare de ampeloterapie, adică folosind strugurii. Mai este o chestiune pe care trebuie s-o facem: simularea apariţiei micilor producători de vinuri care să aibă o mică plantaţie de viţă de vie, să aibă o vinărie, să aibă un hotel, un restaurant, şi astfel să dezvoltăm potenţialul de a atrage turişti în Republica Moldova. Georgia, în 2005, a păţit ca şi Republica Moldova, a fost interzis importul de vinuri din Georgia. Georgia acum nu este pe piaţa Rusiei, şi-a direcţionat structura exporturilor în Ucraina, Kazahstan, Lituania şi alte ţări ale lumii şi totodată ceea ce a făcut Georgia şi putem să facem şi noi, a creat infrastructura pentru atragerea turiştilor. În Georgia, anual vin 3 milioane de turişti. În Republica Moldova la 3,5 milioane de locuitori avem 38 de mii de turişti.”

Europa Liberă: Deci sunt rezerve nevalorificate?

Valeriu Cosarciuc: „Avem rezerve nevalorificate. Şi aici trebuie să fie o politică foarte clară că Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă, dar avem nevoie de această infrastructură a turismului care înseamnă şi aceste crame, dar cramele trebuie să fie toate diferite, ca turistul să meargă din cramă în cramă şi să tot consume. Trebuie să avem şi celelalte infrastructuri legate de hotel, drumuri ş.a.m.d. Totul este posibil. Trebuie să ai dorinţa şi vreau să vă spun că de la apariţia pe arena politică a Georgiei a domnului Saakaşvili, în 2004, până în 2012, de 6 ori a crescut numărul de turişti atraşi. Şi aici noi trebuie să ne ocupăm serios ca să micşorăm dependenţa de exporturi. Fiindcă o ţară, cum e Republica Moldova, ar trebui să aibă din total producere 60% din ceea ce noi producem, consum aici intern. Noi producem în jur de 15-20 de milioane de decalitri anual de vinuri. Consumând aici jumătate, este mai simplu exportul de vinuri.”

Europa Liberă: Moldova se regăseşte în fel de fel de rapoarte în care se afirmă că moldovenii ar consuma cea mai mare cantitate de vin.

Valeriu Cosarciuc: „Nu este corect. Moldova este un mare consumator de băuturi alcoolice. Şi aceasta este problema noastră. Nu este vorba de consumul de vin, este vorba de consumul de vodcă. Noi, în general, în Republica Moldova, ar trebui să uităm de vodcă şi să trecem la consumul de vinuri, în cel mai rău caz, de ţuică. Avem acest potenţial de a produce ţuică. Ţuica este mai sănătoasă decât vodca. Aceasta ar permite ca noi să găsim piaţă de desfacere pentru caise, pentru prune, când nu reuşeşti să le vinzi în stare proaspătă. Trebuie să avem o strategie clară ce dorim să facem în Republica Moldova, mai ales, în domeniul producerii vinurilor, trebuie să fie radical schimbată strategia şi să aducem consumatorii aici, în Republica Moldova. Mergând pe calea aderării la Uniunea Europeană, noi vom avea posibilitatea să accesăm mai multe fonduri, să ne îmbunătăţim competitivitatea pe plan extern, să devenim mai atractivi şi ca ţară.”

Europa Liberă: Dar, în primul rând, să fie modernizată agricultura.

Valeriu Cosarciuc: „Da, aici avem nevoie de fonduri pentru modernizarea agriculturii. Este foarte important să avem o strategie foarte clară în ceea ce înseamnă agricultura Republicii Moldova. Şi eu aş vrea să spun aici că noi avem nevoie de mai multe investiţii în pomicultură, în viticultură, struguri de masă, în legimucultură, în ceea ce priveşte procesarea produselor alimentare şi în crearea infrastructurii post-recoltare. Şi trebuie să educăm producătorul agricol ca să meargă cât mai mult pe acest lanţ valoric. Adică de la produsul agricol primar până la produsul final, pe care îl consumă cetăţeanul, şi atunci mai mult vor câştiga bani. Şi încă o chestie pe care noi trebuie să o începem măcar în acest an. Şi noi, ca reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Fermierilor, am mai cerut ca guvernul în acest an să înceapă construcţia acestui centru agroalimentar lângă Chişinău care ar permite să avem un centru de marketing ce ar da comandă ţăranilor ce ar trebui să producă, care ar trebui să fie calitatea, care ar trebui să fie termenul de livrare. Şi tot aici s-ar omogeniza aceste produse, pentru a fi livrate pe piaţa internă în reţea şi pe piaţa externă.”

Sursa: EUROPALIBERĂ