Ţinând cont de faptul că florile au fost compromise din cauza secetei din toamna anului trecut, nici temperaturile ridicate ale primăverii nu au fost de partea apicultorilor din R. Moldova. Vremea fierbinte de la finele lunii aprilie şi începutul lui mai a provocat o înflorire silită a culturilor, iar familiile de albine nu au fost pregătite pentru strângerea nectarului. Deşi cantitatea de miere dintr-un stup este mai mică, afirmă unii specialişti, numărul stupilor a crescut.

„Miere practic nu-i”, a afirmat apicultoarea Victoria Branişte din Hârtopul Mare, raionul Criuleni. „Salcâmul a înflorit cu două săptămâni înainte de termen. Foarte multe flori nu au avut polen din cauza secetei. Nici teiul nu se ştie cum va fi, iar pe culturile de floarea-soarelui nu ne putem bizui, pentru că agricultorii seamănă soiuri artificiale care nu dau polen. Am aflat că mai mulţi producători din domeniu au aceleaşi probleme”, a spus Victoria. „Nu ştiu cum ne vom descurca, deoarece statul nu ne ajută. Apicultura nu este considerată o ramură importantă a agriculturii. Acum păstrăm fiecare kilogram de miere pentru ca la iarnă să avem din ce hrăni albinele”, a conchis Victoria Branişte.

Moldovenii consumă de trei ori mai puţină miere decât germanii

Moldovenii consumă cea mai mică cantitate de miere din Europa: 60-80 gr. pe cap de locuitor/an, faţă de 500-600 gr. în UE sau chiar 1,8 kg. în Germania. Potrivit apicultorilor, în anii precedenţi moldovenii consumau anual doar 40g pe cap de locuitor. În cazul în care ne-am apropia de cifra consumului în UE ar trebui să importăm miere, consideră specialiştii. Şi dacă piaţa internă se află în curs de dezvoltare, nici cu exportul de produse apicole nu ne putem lăuda. „La etapa actuală exportăm mierea în vrac pentru că nu avem posibilitatea de a o ambala conform normelor pieţei europene”, ne-a spus preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor (ANA), Ştefan Condratiuc. Potrivit lui, 80% din apicultori sunt persoane de vârsta a treia, care utilizează tehnologii vechi de colectare a mierii, fără a avea posibilitatea să investească în retehnologizare.

„Sistemul de subvenţionare pentru apicultori este unul birocratic şi disfuncţional. Spre exemplu, nu poţi pune pe acelaşi cântar un apicultor care are 20 de stupi şi un fermier care deţine 100 de vaci. Ministerul Agriculturii este de prisos în ramura apiculturii. Noi (Asociaţia Apicultorilor – n.r.) i-am depăşit demult în acest sector”, este de părere Ştefan Condratiuc.

Programul de dezvoltare a apiculturii, aprobat în 2006, încă nu a fost implementat

În anul 2006, prin hotărârea ministrului Agriculturii, a fost adoptat Programul de dezvoltare a apiculturii în R. Moldova pentru perioada 2006-2015. Acesta însă nu prevede un plan financiar. În program este stipulată înfiinţarea Centrului republican informaţional şi de marketing pentru apicultură, înfiinţarea laboratorului special certificat la standardul UE pentru testarea calităţii mierii şi celorlalte produse apicole, înfiinţarea centrului de procesare a mierii, elaborarea standardelor republicane pentru produse apicole, precum şi altele.

„Programul a fost elaborat inclusiv pentru pieţele ţărilor europene, dar nimeni nu a promovat exportul de produse apicole în această zonă. Un singur apicultor nu poate forma un lot de producţie pe care să-l pună pe piaţă, de aceea ei trebuie organizaţi în grupe, motiv pentru care am creat deja câteva asociaţii locale şi una naţională”, a afirmat Ştefan Condratiuc. „Dar, nu avem puncte de achiziţii şi niciun centru de procesare. Singura construcţie cu o suprafaţă de peste 2000 de m² de hale pe care am avut-o, a fost vândută”, a spus preşedintele ANA, menţionând că încă la sfârşitul anilor ’90, această ramură se practică pe cont propriu. „Suntem abia la început. Nu am făcut aproape nimic din cele prevăzute în Programul de dezvoltare a Apiculturii, care necesită reactualizat. Dacă apicultorilor li s-ar fi oferit suport financiar, acest sector s-ar fi dezvoltat”, consideră Ştefan Condratiuc.

Directorul Departamentului agrobusiness şi marketing al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova, „AGROInform”, Andrei Zbanca:

Tot mai multe persoane care nu au practicat apicultura îşi cumpără prisăci. Iar numărul de proprietari care au stupi de albine a crescut. La fel şi numărul de familii de albine. Avem miere. Nu cred că există probleme în acest sector, poate doar calitatea produsului. Mierea noastră conţine multă apă. În afară de asta, unii apicultori folosesc antibiotice, interzise de UE. Acest sector se va dezvolta de la sine, e un business nobil şi, dacă ai răbdare, obţii rezultate. Mai ales că preţul la miere este destul de mare.

În ultimii 20 de ani, numărul familiilor de albine s-a redus considerabil. Din 400 de mii de familii de albine câte existau în 1989, astăzi au rămas doar 80 de mii de familii de albine de rasa Apis mellifera carpatica. 95% din acestea se află în sectorul particular. Principala piaţă de desfacere a produselor apicole este Rusia şi UE.