Economie

Raport: Banii acordați de UE au fost irosiți de guvernele țării timp de 7 ani

Curtea Europeană de Conturi a publicat recent un raport în care se analizează cum au fost folosite fondurile Uniunii Europene către Republica Moldova în perioada 2007-2014.

Guvernele care au fost menționate în raport din această perioadă au fost conduse de Zinaida Greaceanîi (2008-2009), Vladimir Filat (2009-2013) și Iurie Leancă (2013-2015).

După instituirea crizei bancare din noiembrie 2014, când trei bănci din Republica Moldova au fost plasate sub administrare specială de către Banca Națională, după ce acordaseră împrumuturi în valoare de 1 miliard de dolari americani, raportul a făcut observația că aceste operațiuni nu aveau la bază nicio justificare economică temeinică. Acordarea creditelor neperformante a declanșat o deteriorare gravă a bilanțurilor băncilor respective încât acestea nu și-au mai putut continua activitatea, ulterior fiind închise. Potrivit autorilor raportului, incidentul a determinat acumularea unor datorii publice masive, costurile estimate pentru salvarea băncilor ridicându-se la cel puțin 13 la sută din PIB-ul Republicii Moldova.

Moldova a primit 782 de milioane de euro

Potrivit raportului, începând cu 2007 până în 2014, Republicii Moldova i s-a alocat ajutor financiar în valoare de 782 de milioane de euro de la UE. Astfel, anual fiecare locuitor al țării ar fi primit 37 de euro, suma cea mai ridicată din toate țările din vecinătatea estică a UE.
Auditul efectuat a cuprins programe de sprijin bugetar pentru promovarea reformelor în diverse sectoare, dintre care două în domeniile de bază ale administrației publice, și anume, justiția și politica. Alte programe analizate au fost în domeniul sănătății publice și consolidare a autorităților centrale, prin proiecte în sectorul justiției și consiliere politică.

Corupția – problema principală

Raportul Curții Europene de Conturi a sesizat că printre problemele principale cu care se confruntă Republica Moldova se numără corupția și administrația publică deficitară. Potrivit raportului, instituțiile publice sunt afectate de o birocrație excesivă, de lipsa unei atenții suficiente pentru funcțiile de bază și de o rată ridicată de fluctuație a personalului, ceea ce face ca eficiența lor să fie scăzută. De asemenea, corupția continuă să constituie o problemă, Republica Moldova ocupând locul 103 din 168 în Indicele de percepție a corupției calculat pentru 2015 de Transparency International.

Concluziile și recomandările raportului

La finalul raportului, Curtea Europeană de Conturi a pregătit o serie de concluzii și recomandări în atenția Comisiei, în vederea creșterii eficacității asistenței acordate de UE Republicii Moldova.

Sursa:eca.europa.eu

Printre concluzii este menționat că:
– Unele condiții specifice nu presupuneau decât foarte puține eforturi din partea autorităților din Republica Moldova.
– Plățile de sprijin bugetar pentru sectorul sănătății s-au abătut de la recomandările formulate în raportul de evaluare externă în cazul a două dintre cele trei tranșe variabile.
– Republica Moldova a înregistrat puține progrese în ceea ce privește reforma sectorului justiției și combaterea corupției
– Conform Institutului de Politici Publice, încrederea cetățenilor în justiție a scăzut în ultimii zece ani, de la 41 % la 23 % la sfârșitul anului 2014.
– O evaluare din 2012 realizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prezintă o imagine eterogenă în ceea ce privește rezultatele obținute în sectorul sănătății din Republica Moldova. Accesul inegal la serviciile de asistență medicală este în continuare o problemă. Este dificil să se evalueze măsura în care a contribuit programul de sprijin bugetar sectorial la îmbunătățirea sistemelor de sănătate și, în consecință, la starea de sănătate a populației din Republica Moldova.
– Sprijinul bugetar sectorial din domeniul apei nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor în ceea ce privește realizările care fuseseră stabilite în acordul de finanțare. Serviciile publice de apă din Republica Moldova sunt în continuare deficitare. Doar aproximativ 50% din populație are acces la apă potabilă curată.
– UE întâmpină dificultăți semnificative în ceea ce privește implementarea asistenței în Republica Moldova.
– Pe baza activităților de audit efectuate, Curtea concluzionează că asistența acordată de UE a contribuit doar parțial la consolidarea administrației publice.
– De asemenea, așa cum a constatat Curtea, Comisia Europeană ar fi putut să reacționeze mai rapid atunci când s-au materializat riscurile pe care le implica sprijinul acordat. Programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova
Recomandările Curții Europene de Conturi sunt:
– Comisia Europeană ar trebui să aplice cu mai multă rigurozitate măsurile existente în contextul sistemului de alertă timpurie astfel încât să prevină sau să diminueze riscurile
– să stabilească în mod mai clar acțiunile care se impun în cazul materializării riscurilor respective
– acordarea de fonduri ca stimulent ar trebui să se bazeze pe o aplicare mai strictă a metodologiei existente.

În luna aprilie 2014, Banca Mondială a suspendat sprijinul bugetar în valoare de 45 de milioane de dolari americani pe care urma să îl acorde, deoarece a considerat că riscurile decurgând din sectorul bancar la care erau expuse fondurile publice erau prea mari pentru a se permite efectuarea unor transferuri către bugetul de stat al Republicii Moldova.

Timpul.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *