Cu toate acestea, Pavel Filip spune că „informația apărută în presă nu ar corespunde adevărului în totalitate”. „Îmi pare rău că informația despre reforma APC a apărut pe rețelele de socializare, deoarece încă suntem la faza de consultare. Această reformă este discutată acum în cadrul coaliției de guvernare. Vreau să vă spun că ceea ce a apărut în presă este prima variantă a reformei, dar care între timp a suferit modificări. Eu cred că este o reformă prioritară, mai ales că în această perioadă m-am documentat cum stau lucrurile în toate domeniile. În acest sens, am făcut o constatare foarte tristă – instituțiile statului sunt foarte slabe. Mi-am dat seama că oamenii care lucrează în instituțiile de stat nu au cele mai înalte capacități”, a declarat premierul Filip în cadrul emisiunii „Bună seara” de la M1.

Prin urmare, vă prezentăm prima variantă a reformei. În componența Guvernului ar fi făcut parte Ministerul Economiei și Infrastructurii – fuziune dintre ministerele Economiei, Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (componenta construcții), Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Un alt minister poate fi cel al Sănătății și Afacerilor Sociale – fuziune dintre ministerele Sănătății, Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Centrul Național de Management în Sănătate.

Potrivit proiectului, va fi format Ministerul Educației, Culturii și Cercetării – fuziune dintre ministerele Educației, Culturii, Tineretului și Sportului, Academia de Științe a R. Moldova (componenta cercetare), Agenția Turismului, Biroul Relații Interetnice. Se va face fuziune dintre ministerele Agriculturii și Industriei Alimentare, Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (componenta regională), Mediului, Agenția Relații Funciare și Cadastru și se va forma Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Alte ministere care ar putea fi componente ale Guvernului, însă nemodificate, sunt Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Apărării.
Despre reformarea Guvernului și micșorarea numărului de ministere am discutat cu aleșii poporului care au îndeplinit sau încă se află în funcția de ministru, prim-ministru și deputat.

Valeriu Streleț, prim-ministru al R. Moldova 30 iulie – 30 octombrie2015:

Noi avem o abordare mai mult calitativă a administrației publice centrale și mai puțin calitativă. De fapt, concluziile trebuiau să le formuleze experții din cadrul „Sigma” care au început munca de evaluare a structurii administrației publice centrale în septembrie anul trecut și trebuia să prezinte raport în martie anul acesta. Trebuia să vedem unde avem o administrație publică centrală supraponderală și unde este mai slăbuță. După aceea trebuia să luăm decizii privind ajustările structurale care să țintească componenta calitativă și anume motivarea oamenilor competenți și onești de a veni în serviciul public. După aceasta se cere și ajustări structurale cantitative la numărul de ministere și departamente. Deocamdată, ceea ce văd aduce mai mult a unui soi de tăieri cantitative și nu prea văd argumentarea aspectului calitativ al acestei reforme.

Aspectul calitativ a fost problema dominantă pe care am simțit-o chiar din startul mandatului meu de prim-ministru. Am încercat să atrag în Guvern persoane competente, cu experiență, dar nu mi-a prea reușit din cauza că nivelul de remunerare, chiar și în funcții importante era unul mediocru, mic, dar și funcționalitatea anumitor structuri guvernamentale trebuia îmbunătățită. În perioada respectivă noi aveam un deficit de cadre, chiar și la Cancelaria de Stat – 30 la sută din lista de cadre nu era completată și nu putea fi completată pentru că nu aplicau persoane competente, oneste, care ar fi corespuns anumitor rigori. De aceea, eu, în calitatea mea de prim-ministru urmăream obiectivul de a transforma în așa mod administrația publică centrală ca să rămână exact numărul de funcționari care ar putea răspunde cetățenilor și societății, care ar putea aduce o administrare calitativă și acești funcționari să fie bine remunerați. Să fie remunerați în așa mod ca serviciul public să devină atractiv pentru mai multă lume bună, o parte care este în afara țării sau sunt în țară și preferă să lucreze în sectorul neguvernamental sau privat, sau la diferite ambasade.

Oleg Bălan, ex-ministru al Afacerilor Interne, 2015-2016, în prezent rector al Academiei de Administrare Publică din Chișinău:

Noi avem nevoie tot timpul de o reducere, de formare, de optimizare. Am discutat la Academie despre acest subiect și am început cu reforma administrativ teritorială care implică și reorganizarea administrativ teritorială și organizarea administrației publice. Avem unități administrativ teritoriale care nu sunt conforme legislației de astăzi, nemaivorbind de faptul că ar trebui să schimbăm condițiile ca o localitate să aibă o primărie. Probabil, același lucru ar trebui să ne gândim și la administrația publică centrală – optimizarea activității administrației publice locale va permite economisirea unor sume de bani și, gândesc eu, o mai bună coordonare a activităților.

Deci noi nu am putea să ne mișcăm mai bine decât prin reorganizarea administrativ teritorială, optimizarea autorităților locale și personalului, respectiv economisirea a unor sume colosale de bani și îndreptarea lor pentru dezvoltarea durabilă a celor localități.

Iurie Chirinciuc, ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor:

Eu am propus reforma APC în 2015 prin comasarea mai multor ministere și optimizarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 40 la sută, în tandem cu creșterea eficienței acestor instituții. Astfel, din cele 16 ministere câte sunt în prezent, vom continua să insistăm ca să rămână doar nouă. Acestea sunt Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene; Ministrul Afacerilor Interne – (Cu o parte componentă a Ministerului Tehnologiilor Informaționale); Ministrul Transporturilor (care va include și o parte componentă a Ministerului Tehnologiilor Informaționale, dar şi o parte a Ministerului Construcțiilor); Ministerul Economiei și Finanțelor – (va fi creată și Agenția de Venituri care va include actualul FISC și Serviciu Vamal).

În continuare, alte ministere ar putea fi cel al Învățământului și Culturii – (Tot aici se va regăsi și actualul Minister al Tineretului și Sportului); Ministerul Sănătății și Protecției Sociale; Ministerul Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale; Ministerul Justiției; Ministerul Apărării. În afară de comasarea ministerelor este absolut necesară și reforma agențiilor de stat, care trebuie să fie subordonate ministerelor de profil.

Valeriu Ghilețchi, deputat neafiliat:

Fără îndoială că se cere o reformă serioasă a administrației centrale. De aceea, încercarea Guvernului de a aborda această problemă este salutabilă. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că sunt cam sceptic față de această reformă, în special, față de micșorarea exagerată a numărului de ministere. Nu am văzut studii care ar fi justificat acest lucru. Mai degrabă văd o tendință populistă în modul cum este abordată reforma.

Pe lângă aceasta, sunt o serie de părți negative care nu sunt luate în calcul. Comasarea unor domenii care cer abordări separate și profesioniste va fi contraproductivă. Spre exemplu, cum va putea un ministru care este specialist într-un anumit domeniu să asigure o conducere eficientă pentru un alt domeniu de care este străin?!

Cel mai bine era să micșorăm aparatele ministerelor, în special, acolo unde el este exagerat de mare. Am fi avut mai puțini funcționari, mai bine plătiți, iar efectele ar fi fost mult mai mari. Un alt lucru este calitatea deciziilor luate de Guvern, inclusiv din punct de vedere politic. Hotărârile Guvernului sunt extrem de importante. Consider că este o diferență între o decizie luată de 9 persoane versus 16 persoane.

Bogdan Țîrdea, deputat, PSRM:

Nu prea văd care este sensul la asemenea schimbări, pentru că ele de obicei poartă un caracter populist. Se fac speculații cu reducerea numărului de deputați, reducerea numărului de judecători, reducerea numărului de ministere. Este și o practică internațională, acum și moldovenească. De fapt, numărul de 16 ministere este formula care într-un fel s-a stabilizat în acești 25 de ani de independență. Fiecare ministru este responsabil, în funcție de anumite contexte politice de anumite sectoare cum ar fi cel economic, social, financiar, al apărării, de interne etc., acestea fiind sectoarele cheie. Considerăm că aici sunt niște acțiuni populiste pentru a plăcea electoratului și de a mai credibiliza în putere. Este o acțiune a majorității parlamentare, din partea lui Filip și Plahotniuc.

Dar la noi toate întrebările le rezolvă Guvernul, fiindcă în Chișinău sunt toți banii. Și tu care reduci numărul de ministere, reduci numărul de funcționari, pe lângă faptul că mai creezi câteva zeci de mii de șomeri, suplimentar la ceea ce avem, tu mai creezi și câteva mii de probleme. Cine va soluționa acele probleme? Să luăm de exemplu, drumurile sau transportul. Ei nu pot repara un drum sau acoperi un sistem de canalizare, iar acum un ministru va trebui să ducă funcțiile la trei miniștri. Și dvs. credeți că acest ministru care astăzi nu-și poate îndeplini funcțiile sale în cadrul unui minister, va îndeplini lucrul la trei ministere odată?!

Eu mă tem că asta va crea un haos, probleme suplimentare și acele zeci de mii de dolari care le vor economisi, chipurile, ne vor aduce pierderi de sute de milioane de dolari. Este o inițiativă totalmente deplasată. Dacă ei ar fi atras investiții, dacă ar fi întărit autonomia locală, ar fi creat locuri de muncă în sate, ar fi format bugete puternice în raioanele țării sau în regiunile țării, atunci da, faceți nouă miniștri.

Ce spun experții

Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”:

Nu văd o problemă dacă vom avea mai puține ministere. Nu văd nicio problemă în optimizare, dacă țara își definește foarte bine politicile și ministerele, se debarasează de funcțiile improprii ale Guvernului.
Ca efect financiar, nu cred că va avea un impact mare. Restructurarea este bună pentru eficientizare prin delimitarea clară a competențelor – cu ce se va ocupa Guvernul și cu ce nu. Dar până când, nu putem vorbi că această restructurare va duce la economie de bani la nivel central. Dacă s-ar face o reformă a autorităților publice locale de nivelul întâi și doi, atunci da, putem vorbi de economisirea a cel puțin 600 de milioane de lei.

Ion Gumene, expert în administrație publică în cadrul Expert-Grup:

În primul rând reforma administrației publice nu este reducerea de ministere. Asta este o acțiune care cumva face parte din reformă, este un instrument din reformă, dar sunt mult mai principiale alte aspecte ale ei. În primul rând ține de responsabilizarea administrației – cu ce se ocupă fiecare minister, cum cheltuiește banii, dacă ministrul personal sau managementul superior al instituției este responsabil în fața Parlamentului, cum a contractat asistență externă, dacă a atins obiectivele sau nu.

Reforma ține și de planificarea instituțională, care din păcate, la noi este foarte slăbuță. Pentru că la noi se planifică pentru a arăta activitatea instituției și nu a livra rezultate către cetățeni. Reforma administrației înseamnă a schimba optica de lucru, de planificare a Guvernului, de a raporta orice face Guvernul, ministerele, la ceea ce primesc cetățenii în final.
Totodată, aceasta înseamnă și managementul finanțelor publice – cum sunt gestionați banii publici, cum se fac achizițiile publice, cât de transparent, participă cetățenii în procesul de elaborare a politicilor și dacă bugetul este îndreptat spre păturile vulnerabile sau nu.
Să nu uităm de funcționarii publici. S-ar putea ca un număr mic de funcționari, dar mai bine pregătiți, motivați, ar face mai bine treaba decât în prezent. Acum funcționarii, din păcate, nu sunt motivați, nici financiar și nici într-un fel. Atunci și productivitatea nu este foarte înaltă. Nu mai zic de modernizarea serviciilor publice, administrative care trebuie revizuite în așa fel încât cetățeanul să aibă acces la servicii calitative și cât mai ieftine.

Reforma administrației publice înseamnă tot acest conglomerat de elemente. Dar dacă se face doar reforma structurii Guvernului prin reducerea ministerelor și funcționarilor, fără a ne asigura că acei funcționari care rămân sunt buni, profesioniști, atunci ce impact pozitiv poate avea această reorganizare?! Eu sper ca și celelalte componente să fie realizate ulterior.

Reforma administrației publice centrale și locale este unul dintre angajamentele R. Moldova asumate în fața Uniunii Europene. Guvernul Moldovei în iulie a aprobat Strategia de reformare a administrației centrale pentru anii 2016-2020. UE este gata să aloce pentru realizarea strategiei circa 50 mln euro.

Vedeți mai jos cum au evoluat câteva ministere pe parcursul timpului:

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

1992 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
1992 Ministerul Muncii și Protecției Sociale
1994 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
2001 Ministerul Muncii, Protecției Sociale
2002 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
2003 Ministerul Muncii și Protecției Sociale
2008 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Ministerul Educației

1997 Ministerul Învățământului, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova
1998 Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova
2001 Ministerul Învățământului din Republica Moldova
2002 Ministerul Educației
2005 Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului
2006 Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova
2009 Ministerul Educației

Ministerul Sănătății

1992 Ministerul Sănătății
2005 Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova
2007 Ministerul Sănătății

Ministerul Economiei

1992 Ministerul Economiei şi Finanţelor al Republicii Moldova
1993 Ministerul Economiei al Republicii Moldova
1997 Ministerul Economiei şi Reformelor
2001 Ministerul Economiei
2005 Ministerul Economiei şi Comerţului
2009 Ministerul Economiei

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

1991 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova
1998 Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare
2001 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Ministerul Culturii

1991 Ministerul Culturii
2005 Ministerul Culturii şi Turismului
2009 Ministerul Culturii

Ministerul Tineretului şi Sportului

1992 Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului al Republicii Moldova
1997 Ministerul Învățământului, Tineretului şi Sportului
2003 Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului
2007 Ministerul Tineretului şi Sportului

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

1992 Ministerul Transporturilor
1994 Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor
1998 Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor
2005 Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor
2009 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor