Refugiații evită marea pentru a ajunge în Europa și fug din Orientul Mijlociu cu bicicleta prin tinutul arctic

"Drumul acesta este mai sigur. Nu trebuie să traversezi marea", spune Akram Ali, un student sirian din Tartus, ajuns cu bine într-unul din centrele de primire a refugiaţilor deschise de autorităţile de la Oslo, relatează agenţia Reuters.

Refugiaţi în noaptea polară

Dispariţia soarelui din noiembrie până la începutul lui februarie pare să nu îi descurajeze pe imigranţii din Orientul Mijlociu. Numărul sirienilor, afganilor şi irakienilor care au ales ruta arctică pentru a ajunge în Europa a crescut de la 10 în 2014, la 4000 în cursul acestui an.

Aceste apariţii inedite i-au surprins până şi pe oficialii norvegieni, care nu se aşteptau la un număr atât de mare, dar care se tem acum că traseul se va dovedi mortal pentru mulţi dintre fugari.

Comparativ cu cei 750.000 de refugiaţi care au preferat să între în UE traversând Mediterana sau Marea Egee, numărul "refugiaţilor polari" este relativ mic, aproape cât cel al victimelor înregistrate anul acesta pe căile maritime alese de imigranţi, 3.400.

În acelaşi timp, înrăutăţirea condiţiilor meteo din zona arctică ar putea adaugă alte victime pe lista refugiaţilor care se avăntă în această periculoasă călătorie.

La mijlocul acestei săptămâni, temperatura la frontieră dintre Rusia şi Norvegia a fost de 10 grade Celsius.

Ciclişti nordici

Akram Ali a plătit 2500 de dolari pentru a scapă de înrolarea în forţele guvernamentale, iar traseul sau a trecut prin Beirut, Moscova şi Murmansk.

Ultima parte a călătoriei a făcut-o pe bicicletă din cauza că autorităţile din Rusia nu permit accesul în zona fără un mijloc de locomoţie.

Centrul norvegian în care a fost adăpostit a fost recent inaugurat într-o fosta cazarmă militară de lângă aeroportul Kirkenes şi poate primi până la 600 de persoane.

Noilor veniţi li se dau geci groase, mantale impermeabile şi alte obiecte vestimentare adecvate climei din regiune. Mulţi dintre ei preferă să doarmă îmbrăcaţi cu acestea, vremea de aici părându-li-se un chin.

La limita

Deja în UE, multe ţări au disensiuni pe tema numărului de refugiaţi care ar trebui admişi pe teritoriul lor.

Acum, situaţia începe să îi îngrijoreze şi pe norvegieni, săptămâna viitoare fiind aşteptat un vot privind limitarea numărului de imigranţi admişi în ţară.

Legea ar urmă să le permită oficialilor de la Oslo să returneze în 48 de ore orice imigrant care deţin e deja o vizită de rezident în Rusia.

Este şi cazul lui Bikram Shrestha, un mecanic auto din Nepal care a trăit câteva luni în Moscova. "În Norvegia, guvernul îţi da o şansă. La Moscova, prea puţini vorbeau engleză şi era greu să găseşti o slujba", povesteşte acesta.

Bikram a plătit 400 de dolari pentru o bicicletă de copii cu care i s-a permis să străbată cei 30 de kilometri până la graniţa cu Norvegia.

Vecinul sau de camera, pakistanezul Waqas Waheed, a fost mai norocos. A dat doar 200 de dolari pe bicicletă care l-a purtat până aici. În schimb, a căzut de pe ea de cel puţin 10-15 ori până a parcurge tot traseul îngheţat din tundra.

Temeri negre

Rune Rafaelsen, primarul din oraşul Soer-Varanger, se arată speriat de faptul că şi mai mulţi năpăstuiţi blocaţi la graniţa cu Rusia vor încerca să parcurgă puştiul arctic în lunile următoare.

A traversat de câteva ori graniţa pentru a discuta cu edilul şef din cel mai apropiat oraş rusesc pe această tema, iar imaginile care le-a zărit pe traseu l-au înspăimântat.

"În curând, temperatura va coborî la -20 de grade Celsius. Nici nu vreau să mă gândesc că cineva cu copii, sau chiar fără, se va aventură să traverseze cu bicicletă acest drum.

În Rusia am văzut oameni plângând, copii mici, bebeluşi. Niciodată nu mi-am închipuit că o asemenea drama se va petrece la graniţa noastră, atât de departe în Nord. A fost unul dintre cele mai triste momente din viaţă mea", povesteşte primarul Rafaelsen.

sursa: business24.ro