Scopul mesei rotunde a fost evaluarea modului în care România realizează angajamentele pe care şi le-a asumat faţă R. Moldova şi identificarea mijloacelor de îmbunătăţire a cooperării dintre cele două state în domeniul social şi economic. Raportul intitulat Cum am folosit fereastra de oportunitate: bilanţul unui an de relansare a relaţiilor România – R. Moldova precizează paşii concreţi pe care i-a făcut Bucureştiul pentru a fi mai aproape de ţara noastră. Printre aceştia se numără deschiderea noilor consulate, semnarea acordului de mic trafic, fondarea Institului Cultural Român la Chişinău, creşterea numărului de burse acordate tinerilor din R. Moldova, readucerea TVR-ului în R. Moldova, precum şi semnarea a 17 acorduri interguvernamentale. În acest context, experţii CRPE au remarcat o efervescenţă şi voinţa politică de a susţine colaborarea dintre cele două maluri ale Prutului.
Un alt subiect de discuţie a fost acordarea cetăţeniei române. Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, a dorit să facă unele precizări. „E o confuzie care se face (şi pe care mă grăbesc să o denunţ) între eliberarea paşapoartelor şi acordarea cetăţeniei. Ceea ce facem noi este să oferim un cadru legal, ca cei de origine română să poată obţine cetăţenia. Noi nu paşaportizăm pe ascuns populaţia R. Moldova”, a spus ambasadorul.
România a devenit, de asemenea, un donator important, prin acordarea ajutorului financiar de 100 milioane euro. Experţii CRPE au recomandat ca acest ajutor să nu depindă fundamental de scena politică de la Chişinău, iar partea română să conlucreze cu ceilalţi donatori externi şi să se consulte în permanenţă cu decidenţii, ONG-uri şi alţi factori interesaţi din R. Moldova. La afirmaţiile precum că acest ajutor financiar întârzie să vină, ambasadorul Marius Lazurca a replicat: „Motivul este că vrem să facem lucrurile bine, pentru ca România să joace un rol cu adevărat important. Nu vrem să creăm senzaţia că România face servicii politice”.
În cadrul mesei rotunde, Cristian Ghinea, directorul CRPE, a propus instituirea, la Preşedinţia sau Secretariatul General al Guvernului de la Bucureşti, a unui înalt reprezentant pentru R. Moldova, care va juca rolul de coordonator al relaţiilor bilaterale.
Cât priveşte conflictul transnistrean, s-a afirmat că România nu are nicio miză proprie în această regiune. Raportul prezentat conţine recomandarea ca România să adopte ca unică atitudine în această chestiune susţinerea poziţiei Chişinăului.
